Cuvinte intelepte din partea unui Super Star la distante lungi – Ad Schaerlaeckens

Jos Joosen, din micul oras Brecht, este unul dintre cei mai buni columbofili belgieni cand vine vorba de distantele lungi. Timp de cateva decenii a dominat concursurile nationale, iar in 2010 a casigat Cupa Europei. In Belgia si Olanda sunt foarte putini cei care se pot lauda cu astfel de rezultate ca si Jos Joosen in cursele mai mari de 800 km. Cateva lucruri interesante despre acest super campion:

1. Joosen practica imperecherea libera, nu doar in cazul zburatorilor, chiar si porumbeii de la lotul de reproductie (matca) isi pot alege singuri partenerii. El sustinand ca in acest mod se pot otbine pui mai buni. Chiar si Schellens a fost de aceeasi parere. O gramada de ore a petrecut in timpul iernii pentru a pune pe hartie cuplurile de reproductie. Nopti intregi s-a gandit la cum sa puna in pereche un anume mascul cu o anumita femela. Pana cand a obosit facand acest lucru si a decis sa lase porumbeii sa isi gaseasca singuri perechea. A descoperit ca de atunci a inceput sa reproduca pui mai buni. Si eu personal practic aceeasi metoda, a imperecherii libera a porumbeilor si nu-mi place cand altii (in mare majoritate estici), imi spun cum sa imperechez un mascul cu o anumita femela. Acestia se bazeaza pe o hartie stupida numita pedigree, ca si cum un porumbel bun trebuie neaparat sa aibe frati si surori bune si mai mult si descendenti buni. Este stiu ca si pasarile bune dau o multime de rebuturi!
2. Ca si multe alte crescatorii ale campionilor, crescatoria sa nu este ventilata. Tavanurile sunt plate.
3. Nu are in minte un anumit tip sau model de porumbel, sustinand ca nu stie nimic despre modele, aripi si in mod cert nimic despre ochi. Semnele din ochi sunt considerate BS (bullshit), avand aceeasi parere ca si majoritatea campionilor din Belgia.
4. Pentru cursele dinainte de Nationale, nu le arata nicioadata masculilor vaduvi femelele lor, nici inainte de cursa nici dupa. Odihna este foarte importanta, spunea el. In ceea ce priveste femele, are cele mai bune rezultate pe oua de 12 zile. Pentru multe femele un pui mic este cea mai buna motivatie, dar nu si pentru acest campion.
5. Pui nu sunt tinuti la intuneric sau separat. Ii concureaza doar “pur natural”.
6. Foloseste mult otet. Tine la distanta multe boli de adaposturile noastre, spunea el.
7. Nu a vizitat nicioadata in viata sa un veterinar. Un porumbel bolnav va fi  eliminat, nu vindecat.
8. Dupa spusele sale toate suplimentele alimentare sunt o risipa de bani. Sunt fabricate in asa fel ca sa scoata banii din buzunarele columbofililor naivi, spunea el. Deasemeni grasimea de oaie, pe care atat de multi columbofili care zboara distante lungi au folosit-o in ultimii ani, el o considera complet lipsita de valoare.
9. Daca porumbeii nu au rezultate bune poti sa le dai mult orz si acestia vor intra in forma, spunea el. El insusi isi hraneste porumbeii cu 100 kg de orz pe luna.

Un astfel de om care a fost in top atatia ani, trebuie sa stie ce vorbeste. Poate chiar mai bine decat multi medici veterinari!

Autor: Ad Schaerlaeckens

Traducere: Andrei Bondar

© Ad Schaerlaeckens

Embregts Theunis: Al doilea in fata nimanui – Un articol de Ad Schaerlaeckens

Patru chinezi impreuna cu agenntul lor stateau in veranda mea. In fiecare an se intorc tocmai din China ca sa cumpere porumbei iar de data asta au cumparat 8 porumbei. Dar intai au vrut sa le impartasesc ceea ce cred eu despre acesti porumbei. Am luat fiecare pourmbl in mna si am ramas surprins. Dupa parerea mea erau niste pasari de-o calitatea indoielnica. Nu vroiam sa le stric ziua, dar nici nu vroiam sa-I mint. Erau niste oameni de treaba. Unul dintre ei si-a deschis servieta si mi-a arata peigreele. Niste nume mari, le-am zis eu.

Acestia oameni nu erau niste prosti, au simtit ei ceea ce vroiam sa le spun, si nu le-am spus. Au avut in credere in mine, stiau ca au cumparat pasari de-o calitate indoielnica. Nu au parcurs atatia kilometri doar ca sa cumpere “nume mari”, ci au venit sa cumpere porumbei capabili sa castige concursuri. “Doriti sa fiu sincer cu voi, nu-i asa?” i-am intrebat. Acestia au dat din cap ca da. Foarte bine atunci, le-am scris urmatoarele cuvinte: „Embregts Theunis”. Acesta este numele unui columbofil, le-am zis eu.  Barbatul de statura mijlocie a dat din cap si a zis: “ A avut un an bun la zborurile cu puii, nu-I asa?” Le-am raspuns: “El zboara bine in fiecare an, veniti cu mine”. Mi-am pornit calculatorul (PC-ul) si le-am arata un site  cu rezultatele de la concursurile cu porumbei.

Ei au citit impreuna cu mine rezultatele lui Embregts Theunis:

Peter Theunis  si prietenul sau Marc Palinckx, impreuna cu acesta a distrus prima cursa nationala de la Orleans din 2012 pentru porumbeii tineri (pui). In 2009 Marc Palinckx a castigat primul concurs national cu un porumbel de la Embregts Theunis.

REZULTATELE SENZATIOANLE ALE LUI EMBREGTS THEUNIS

2009:

•  Blois: 22 de porumbei imbarcati, din care 18 clasati.

• Argenton: 12 porumbei imbarcati, din care 9 clasati.

• Bourges: 12 porumbei imbarcati, din care 11 clasati.

“Acestea sunt rezultatele obtinute cu porumbei maturi la distantele lungi”, dar cand vine vorba de porumbeii tineri, acesta a obtinut rezultate mult mai bune, le-am aratat rezultatul de la Nationalul Orleans.

–         Nationalul Orleans 19.692 de porumbei: locul 3, 9 si 15.

“Orleans este concursul lui?” a intrebat barbatul de statura mijlocie.

 2010:

A fost o remarca inteligenta a acestuia si i-am aratat rezultatele de la Nationalul Orleans din 2010. Din 13.137 porumbei el a castigat: 1, 4, 8, 16 si asa mai departe. 30 de clasari din 40 de porumbei introdusi in concurs.

2011:

In 2011 a obtinut rezultate extraordinare de la Pommeroel ( 29 de porumbei clasati din 35 de porumbei introdusi in concurs), St. Quentin ( 27 de clasari din 34 de porumbei), Creil (29 de clasari din 33 de porumbei), Nijvel (58 de clasari din 70 de porumbei), un rezultat uimitor la concursul de la St. Quentin: 8.116 de porumbe lansati in concurs si Embregts Theunis a reusit urmatoarele clasari: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10. Nu mai putin de 47 de clasari din 69 de porumbei introdusi in concurs.

2012:

• Bourges: 16 clasari din 20 porumbei.

• Houdeng: Din 866 porumbei: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 11, 12, 15 (45/76).

• St Quentin: 927 porumbei: 1, 2, 3, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 14, 16, 19, 20 (51/74).

• Poitiers porumbei maturi 633 kms.  20 porumbei introdusi in concurs, 15 clasari.

Orleans. Un concurs foarte bun. Vremea a fost nepartinitoare, desi grea cu vant din fata destul de calm. Embregts Theunis a avut 45 de porumbei si clasat 41, avand un rezultat senzational. Nu au fost doar niste clasari. Din 7.795 porumbei a castigat locurile 2, 3, 4, 7, 8, 20, 30 si asa mai departe.

Doua saptamani mai tarziu a avut loc un alt concurs Natioanl NPO de la Orleans. De aceasta data a clasat doar “34” de porumbei din 40 de porumbei imbarcati, sau mai precis din 5.180 de porumbei a obtinut locurile: 3, 10, 11, 12, 13, 15, 16, 17 si asa mai departe.

PUNCTUL DE COTITURA

De fapt numele de Embregts Theunis  este cunoscut sjub numele de Peter Theunis. Peter este un columbofil fanatic, in varsta de 45 ani, conduce o ferma mare. Embregts este socrul sau, numele sotie sale. In trecut au concurat impreuna, parteneriantul a fost unul de succes, dar a existat o problema, crescatoria era situata la socrul sau. In 2006 si-au dat seama ca nu era un loc ideal pentru crescatoria lor asadar au mutat crescatoria la Peter in orasul Hoeven, nu departe de granita cu Belgia. In noua crescatorie au pastrat doar 12 perechi de pui, restul de 50 de porumbei au fost licitati. Acesti porumbei din 2006 sunt baza noului inceput de cariera a lui Peter Theunis. Licitatia a avut un mare succes, si datorita Dr. H de Weerd care a cumparat nu mai putin de 30 de porumbei.

Binecunoscutul veterinar nu a regretat achizitiile niciodata: puii din porumbeii achizitionati de la Embregts Theunis au castigat primele doua concursuri nationale. A avut succes in special cu puii din linia lui “Rocket”. Ludo Claessens a licitat si el. El a cumparat doua pasari: “Vedetje” si “Crackske”. Imediat, in primul an aceste pasari s-au dovedit a fi o adevarata senzatie. S-au dovedit a fi mai buni decat porumbeii Claessens. In 2007 a reprodus doi pui din “Vedetje” care  au castigat loculrile 1 si 3 la Nationalul Orleans. Din “Crackske” a reprodus castigatorii de concursuri de provincie si locul 1 AS Provincie, sectiunea 4. A platit 6000 de euro pentru doi porumbei si a vandut-o pe “Vedetje” singura cu 38.000 euro. Acest porumbel a fost cea mai buna pasare a lui Embregts Theunis, Claessens a luat bani frumosi pe acest porumbel.

SASE SUPER PORUMBEI

12 perechi de pui nu au fost licitati, nu mai putin de 6 dintre ei s-au devedit a fi super reproducatori. Puii din acesti sase sunt responsabil de rezultatele senzationale mentionate mai sus. De fapt sunt 2 linii de porumbei:

• Una pe “Young Witbuik” (nu a fost zburat niciodata). Este urmasul unui porumbel numit Witbuik de la C Gijzen un reproducator de senzatie in urma cu multa vreme.

• Cealalta linie este linia “Golden Dragon Rocket” (99-149).

Este tatal a nu mai putin de 5 porumbei care au clasat in primii 10 porumbeii in concursurile nationale NPO (cu o medie de 10.000 de porumbei pe concurs). Un nepot a castigat locul 1 S National in crescatoria lui H de Weerd si a partenerului sau. In special “Rocketeer” (06-659) valora greutatea sa in aur, “Rocketeer” este fiul lui “Dragon Rocket”, iar “Dragon Rocket” este fiul lui “Rocket” de la M v Gastel. Cunoscatorii stiu ca acest porumbel a fost un miracol, atat ca si zburator cat si ca reproducator. A castigat intr-un an  urmatoarele:

1.671 p – locul 1

2.017 p – locul 1

2.581 p – locul 1

2.366 p – locul 1

Cu astfel de rezultate a devenit cel mai bun porumbel din toata Olanda la distante scurte in 1999. Crescatorul, Dl. van Gastel, unul dintre cei mai subestimati columbofili din Olanda in ultimii ani. Leytens Brothers stiau cat de buni erau porumbeii lui van Gastel. Au cumparat porumbeii acestuia, care i-au ajutat sa devina faimosi in intreaga lume. Asadar este vorba in mare parte de linia lui “Young Witbuik” si  “Golden Dragon Rocket”, in mare parte incrucisati cu importuri care l-au facut pe Peter Theunis starul pe care il stim acum.

IMPORTURI DE SUCCES

Dupa finalizarea licitatiei, Peter Theunis, a decis sa reinvesteasca niste bani. Vroia cele mai bune pasari oferite spre vanzare pentru a le incrucisa cu porumbeii sai. Columbofili ca si Bosua si De Bruyn  au cumparat o gramada de porumbei cu scopul de-asi imbunatatii crescatoria. Peter Theunis avea alta abordare. Daca aude despre un porumbel super undeva, el se duce pana acolo si cumpara un pui, frate sau sora cu acel porumbel super. Doar unul, indiferent de pretul acestuia. Exista o singura conditie, trebuie sa-i placa porumbelul. Pot sa va spun ca Peter Theunis cunoaste cateceva despre porumbei. Columbofilii care il lasa sa aleaga porumbei cu siguranta nu-l vor mai lasa alta data. Theunis detine un tip de porumbel care seamana ca si o singura familie. Cand i-am luat in mana pe cei mai buni zburatori ai sai am fost surprins sa vad ca aratau la fel.

Theunis a importat(achizitionat) porumbei de la:

• Van Hove Uytterhoeven.

• J Jonckers. (locul 1 Nationalul Orleans 2012 este un pui din porumbelul Jonckers).

• Leo Heremans (Linia Nieuwe Rossi, Eenoogske, Spinneke). „Young Rossi” de la Leo este un adevart super reproducator de la Embregts Theunis.

• Jelle Roziers. In 2008 a obtinut  un reproducator senzational pe numele “Beauty Queen”.

In pedigreul acesteia se pot observa castigatori de concursuri nationale din Belgia de la Bourges si La Souterraine. Nu mai putin de 6 pui din “Beauty Queen” au clasat in primii 10 la concursuri Nationale NPO, incluzand si un loc 1 la Nationalul Orleans din 58.925 de porumbei.

Acestia sunt cei mai importanti dar si cu alti porumbei a reusit sa obtina rezultate bune.

ZBURATORI MIRACULOSI

Daca, de la majoritatea campionilor, le iei cei mai buni 3 zburatori, pasarile ramase sunt in mare majoritate mediocre. Embregts Theunis este totusi diferit. El poate sa vina si sa ne arate un cos plin cu zburatori superiori, majoritatea sunt inruditi cu cele doua linii de porumbei mentionate mai sus. Incepem din nou:

1

06-0742659: Rocketeer.

“Rocketeer” a fost unul din porumbei care nu au participat la licitatia din 2006, este cel mai celebru fiu din “Dragon Rocket” (99-148). Ca si pui a fost locul 1 AS Provincie (Brabant 2000), dupa care a fost introdus in lotul de reproductie (matca), lucru pe care Peter nu l-a regretat niciodata. Ce reproducator senzational a fost acesta. A devenit tatal urmatorilor:

• “Goldspice Girl” aa castigat locul 3 National Orleans din 19.692 porumbei.

• “Blue Rocket” a castigat locul 4 National Orleans din 13.186 porumbei.

• “Golden Cannon Ball” a castigat locul 2 Sens, locul 3 Creil, locul 5 Orleans, plus locul 11 National Sens din 13.186.

2

06-0742641: Super girl

„Super Girl” este un alt porumbe din 2006 care nu a fost vandut. Ea castigat locul 2 AS Provincie, in spatele perechi “Rocketer”. „Super Girl” a fost concurata doar ca si pui. Este fiica din “Witbuik” si mama pentru “Golden Cannonball” (4). Mai mult este bunica locului 1 National Orleans din 13.186 porumbei si cea mai rapida din 58.925 porumbei.Este deasemeni bunica lui “Rocket King” care a castigat locul 9 National Orleans din 19.692 porumbei.

3

06-1183110: „Superior”

Un alt fiu din Dragon rocket, semifrate cu “Rocketeer” (1).

Superior esre tatal urmaotrilor porumbei:

• locul 1 St Quentin 1.308 porumbei.

• locul 10 National NPO Orleans 11.563 porumbei.

• locul 8 National NPO Sezanne 12.647 porumbei.

• locul 8 National NPO Sens, 14.457 porumbei.

• locul 7 National NPO Orleans 7.795 porumbei.

O sora cu “Superior” 06-0742665 („Rocket Queen”) a fost locul 8 AS Provincie in 2006.

 4.

08-3917583: „Golden Canonball”

Din nou un fiu din “Rocketeer” (1) si Super Girl (2), si ce mai fiu. A castigat locurile 2, 3, 5, si 11 National Sens din 16.382 porumbei.

Este tatal la urmatorii porumbei:

• „Canon Ball Boy” a castigat locul 1 National Orleans din 13.186 de porumbei si cel mai rapid din 58.925 porumbei.

•  “Rocket King” a castigat locul 9 National Orleans din 19.692 porumbei.

• Locul 16 National Sens din 17.292 porumbei.

•  Locul 3 National Orleans din 5.179 porumbei

• Locul 12 National Orleans din 5,179 porumbei.

–       “Golden Cannon” a castigat locul 3 National Orleans in 2012 (5.180 porumbei).

Si alti…!!!

5.

09-3917763:  „GoldSpice Girl”.

„Goldspice Girl” este o fiica din Rocketeer (1) si “Beauty Queen” reproducatoarea de senzatie care a fost cumparata de la P si J Roziers.

Tatal lui “Beauty Queen” a fost reprodus din doi castigatori de concursuri nationale din Belgia ( Bourges 16.950 de porumbei si La Souterraine 16.942 porumebi).

„Goldspice Girl” a castigat urmatoarele curse:

• locul 3 National NPO Orleans 19.692 porumbei.

• locul 29 National NPO Sezanne 11.295 porumbei.

• locul 58 National NPO Sens 17.292 porumbei.

• locul 68 National NPO Bourges 9.882 porumbei.

6.

09-3917730: „Rocket King”.

„Rocket King” este fiu d in „Golden Canonball” (4), un nepot din „Rocketeer” (1). „Rocket King” a castigat:

• locul 9 National Orleans 19.692 porumbei.

• locul 16 National Sens 17.292 porumbei.

„Rocket King” este semifrate cu porumbei care au castigat locurile 1, 3, 3, 4 National Orleans !!!

7.

10-3016846: „Blue Rocket”

„Blue Rocket” este semifrate cu „Rocket King” (6), aceeasi mama. Tatal este acelas „Rocketeer” (1).  „Blue Rocket” a castigat:

• St Quentin 1.252 p – 1st.

• National Orleans 13.186 porumbei – locul 4.

• National Orleans 8.135 porumbei – locul 46

• Provincial Sezanne S 2: 3.929 porumbei – locul 9.

ACEST “BLUE ROCKET” ESTE TATAL PORUMBELULUI CARE A CASTIGAT LOCUL 1 NATIONAL ORLEANS 2012 (5.179 PORUMBEI) PENTRU UN SMITS.

Este si tatal locului 4 national Sezanne din 12.647 porumbei.

8.

10-1788611: „Miss Goldnugget”.

„Miss Goldnugget” este din cealalta linie de succes: “Young Witbuik”. Este si fiica si nepoata din “Witbuik”. Asadar consangvina.

„Miss Goldnugget” a fost locul 5 AS Provincie si locul 1 AS Regional distanta scurta. A castigat locul 6 National Orleans din 8.316 porumbei si este mama pentru:

• “Valentino” care a castigat loculn 1 St. Quentin 8.116 porumbei, National Sezanne din 12.647 – locul 7 si locul 20 Nijvel 9.507 porumbei.

• “Space Girl” a castigat locul 3 National Sezanne 12.647 porumbei.

• “Rossi Star” a ocupat locul 5 AS Privincie.

• “Super Rossi” a castigat: locul Creil 7.697 porumbei, locul 2 Creil 24.452 porumbei, locul 3 Nijvel 8.115 porumbei.

9.

11-3024467: „Space Girl”

Este fiica din Miss Goldnugget” (8) si castigat:

• locul 3 National Sezanne 12.647 porumbei.

• locul 7 Nijvel din 9.507 porumbei.

“Space Girl” este mama lui “Space Boy” care a castigat in 2012: locul 2 National Orleans 7.795 porumbei si locul 15 National Orleans 5.179 porumbei. Deci in ambele concursuri Nationale Orleans a clasat in primii 15!!!

10.

11-3024491 „Super Rossi”

“Super Rossi” este un fiu din “Young Rossi” care este unul din reproducatorii de top pe care Peter Theunis i-a achizitionat. I-a achizitionat de la Leo Heremans, mama lui “Super Rossi” este “Miss Goldnugget” (8).

„Super Rossi” a castigat:

• locul 1 Creil 7.697 porumbei.

• locul 2 Creil 26.452 porumbei.

• locul 3 Nijvel 9.507 porumbei.

• locul 3 St Quentin 8.115 porumbei.

11.

12-3220102 „Space Boy”

“Space boy” este un fiu din “Cannonball King” si “Space Girl” (9). “Cannonball King” este fiu din “Golden Cannonball” si “Beauty Queen”. Eu o consider o adevarata super pasare. A clasat de doua ori in primii 15 Nationalul Orleans (!) dar si locul 4 Houdeng din 6.459 porumbei. Cursa de la Orleans a fost grea, Houdeng este o cursa de distanta scurta.

12.

Mai mult:

Din pacate trebuie sa ma opresc, pentru a nu deveni prea plictisitor, dar fie ca ma crezi sau nu, acestea nu sunt plictisoare. Peter Theunis are mai multi porumbei invigatori impotriva a mii de porumbei si porumbei asi. Majoritatea obtinuti din cele doua linii la care am facut referinta.

SISTEMUL

In special cu pui, Peter Theunis este senzational, dar el a fost campion si la distante lungi cu porumbei maturi.

Tinerii sunt concurati separat pe sexe. Un sistem pe care si eu il practic. Spre deosebire de alti nu-si antreneaza prea des tinerii. In timp ce altii isi duc tinerii aproape zilnic la antrenament, el deabia ca o face. Primul antreanamet este de la 10 kilometri, apoi 15 km, dupa 25 km, 40 km si … cam atat. Ar trebui sa fie destul pentru pregatirea de concursuri. Doar inainte de MARELE CONCURS de la Orleans el antreneaza zilnic porumbeii. Ce ma frapat pe mine cand am fost la el a fost interiorul adaposturilor (compartimentelor). Peter isi da toata silinta pentru a transforma compartimentele cat mai agreabile posibil pentru porumbei. Peste tot sunt boxe si odihnitori(stinghii). Imi aduce aminte de Verkerk care face la fel. Unii il suspecteaza ca  are un secret, dar P Theunis are totusi un secret, porumbeii sai!!!

Cum altfel poti explica asa ceva:

• Claessens castiga locurile 1 si 3 National Orleans cu puii din porumbeii Theunis?

• Palinckx castiga locul 1 National Orleans 2009 cu porumbel Theunis?

• Smits castiga Nationalul Orleans 2012 cu un porumbel reprodus de Theunis?

• H de Weerd a castigat doua Nationale cu descendenti din pasatile Embregts?

Acesti columbofli au alte crescatorii, alte metode de antrenament si asa mai departe. Dar ceea ce au in comun sunt porumbeii Embregts Theunis!!! In 2013 am introdus porumbei de un SINGUR columbofil in crescatoria: de la Peter Theunis!!!

Notite

• “Nationalele” sunt asa numitele curse NPO.

• Cand spun “Provincie” ma refer la “Brabant 2000” ( aproximativ 2.500 de columbofili)

• In special de la porumbei Orleans el este senzational, cel mai bun din Olanda, as putea spune. Orleans are 450 km pentru el.

• Competitia este foarte puternica unde zboara el. Cum altfel este atat de bun la Nationalele NPO?

Autor: Ad Schaerlaeckens

Traducere: Andrei Bondar

© Ad Schaerlaeckens

Deci crezi ca poti stimula? – Ad Schaerlaeckens

Deci crezi ca poti stimula?

Crescatorii (columbofilii) care incearca sa-si faca porumbeii zburatori mai buni decat sunt in realitate au existat tot timpul, mai precis, de la inceputurile sportului columbofil. Ce vroiau sa obtina era sa poti zbora bine intregul sezonul, dar au ajuns sa afle ca acest lucru este o iluzie. Sa concurezi bine intregul sezon a fost posibil in anii 90 cand administrai porumbeilor cortizon.  Acest lucru s-a dovedit a fi ceva negativ. In special acei crescatori care au folosit LEDECORT, facand din porumbeii lor porumbei de unica folosinta, acestia ar trebui acuzati. Si-au vandut campionii in Est, unde multi porumbei s-au dovedit a fi infertili sau pur si simplu de niciun folos. LEDECORT era o otrava si Slava Domnului este interzisa astazi. Tot atunci, multi columbofili au folosit desemeni NEO CORTEFF. Acesta era intr-adevar bun si nu avea efecte negative asupra porumbeilor. Dar totusi a fost interzis. Trebuie sa recunosc ca, pentru columbofili este mai usor sa spuna ca toate produsele care incep cu “cor” sunt interzise.

MOTIVATIA

Sunt crescatori care isi extra – motiveaza porumbei prin mijloace naturale, bazate in mare parte pe gelozie. Oglinda in boxa, sau un alt porumbel in boxa, si asa mai departe. Astazi, unii incearca diverse lucruri cu ajutorul medicinei (legale). Gust Christiaens a fost unul din primii columbofili care au recunoscut ca isi “injecta” porumbeii. Nu a fost singurul, dar ceilalti si-au tinut gura inchisa. “Ei le-au dat porumbeilor doar apa si mancare”. Cel putin asa spun ei. Dar veterinarii lor stiu prea bine, ne putand sa schiteze macar un zambet cand auzeau reportaje despre clientii lor care sustineau ca nu au vizitat vreodata un veterinar. Injectia lui Criastiaens continea CX 60 si Catosal. CX este expirat, medicamentele asa numitei “generatii noi” sunt mult mai eficiente.

Asa numitul Rocketeer din Embrefts Theunis din Olanda. O porumbel miracol, atat ca si zburator cat si ca reproducator. Acesti porumbei sunt sa de talentati incat nu au nevoie de stimuli pentru a castiga.

  
DE CE SI CUM?

Desigur nu ar trebui sa-i injectezi in muschi, mai mult exista riscul unei reactii hipodermice pe care nu ti-o doresti la pasarile tale cele mai bune. Datorita faptului ca unele medicamente sunt absorbite mai greu de tractul intestinal, columbofilii cred ca o injectie este mai buna devreme ce medicamentele vor ajunge mai repede unde ar trebui sa ajunga, si anume in sange. Prefer sa administrez medicamentele pe mancare, fiind mai bine decat cu ajutorul apei. Mancarea este absorbita mai repede, mai mult esti sigur ca se absoarbe. Majoritatea medicamentelor expira repede in apa si nicioadata nu esti sigur daca porumbeii cantitatea de apa pe care ar trebui sa o bea in mod obisnuit. Nu-mi injectez porumbeii si datorita faptului ca pot castiga fara a injecta. Dar am totusi cateva experiente cu La Sota. Pot spune cu siguranta despre La Sota ca poti avea rezultate mai bune la o saptamana dupa ce il folosesti. A avut efect doar pentru una sau doua saptamani maximum. A avut deoarece nu mai disponibil in prezent.

DIN NOU CHRISTIAENS

In anii 80 se discuta zilnic despre CX 60 de la Gust. Nu era un model de la Volvo, ci un antibiotic disponibil in Germania. Mai precis era streptomicina, un antibiotic iesit din uz. Catosal-ul era defapt niste vitamine nevinovate. Gust avea o mana foarte buna, si in opinia mea pasarile lui erau responsabile de succesul lui si nu acul. Au incercat si altii CX60 cand au auzit despre el dar n-au reusit sa devina zburatori mai buni.

BOOST

Este adevarat ca iti poti stimula porumbeii, dar o spun din nou, are efect doar pentru o saptamana, maximum doua saptmani. Slava Domnului pentru cativa campioni deschisi sa impartaseasca ceea ce fac cateodata pentru a-si imbunatati sansele pentru a castiga. Alti stiu bine ceea ce fac, deoarece cunosc prea bine ca nimic nu functioneaza daca nu ai porumbei de calitate.  Roodhooft, Vercammen, Embregts Theunis, Derwa sunt astfel de columbofili care au impartasit din experientele lor. Roodhooft a scris un articole in care spunea ca administra porumbeilor odata sau de doua ori pe an un amestec de doua antibiotice care a avut efect! Deasemenea  Theunis din Olanda a confirmat ca administra porumbeilor un fel de leac inainte de cursa nationala de la Orleans pe care a dominat-o. La fel si Verkerk in urma cu cativa ani cand a reusit un rezultat istoric la Chateauroux.

MIX

Ceea ce majoritatea medicamentelor stimulatoare au in comun este combinatia a doua antibiotice.  Si cu cat le folosim mai putin cu atat rezultatul va fi mai bun.. In revista columbofila “Duifke Lacht”, Abert Derwa, un super campion, sustine ca el cateodata isi injecteaza pasarile si ca e convins 100% ca are  efect cu conditia ca sa nu o fi folosit inainte. El s-a referit la Linco Spectin. Mai exista ceva care functioneaza  si e foarte simplu: o tableta pentru trichomonoza! Va fi urmat deasmeni de un rezultat bun, cu conditia sa nu fi facut un tratament pentru trichomonoza inainte. Nu va avea efect in cazul celor care isi trateaza porumbei o zi dupa fiecare concurs.

IN CONCLUZIE

Nu cred ca exista ceva care ne poate face porumbeii sa zboare bine intreg sezonul.

Stiu sigur ca ca poti avea rezultate mai bune (numai daca), daca folosesti antibiotice pe care nu le-ai mai folosit inainte.

Sunt impotriva unui singusr lucru. Atunci cand are efect si un columbofiul are rezultate bune, acestia vor incerca din nou iar rezultatul va fi  ca porumbeii vor dobandi un fel de sanatate ne-naturala iar columbofilul se va lovi de doua probleme:

1. Nimeni nu va zbura bine cu pasarile sale.
2. Va pierde o gramada de pui.

Daca tot faci ceva, ar fi bine sa cunosti ceea ce faci. Daca nu cunosti rsiti sa platesi.

Idea principala este: sa ai porumbei de calitate. De ce H de Weerd (un veterinar) ar cumpara porumbei de la Theunis si Verkerk daca medicamentele sunt cele care i-au ajutat sa obtina rezultate foarte bune?

Pe de-alta parte nu trebuie sa ne facem ca nu vedem adevarul. Adevarul este ca multi columbofili fac ceva inainte de concursurile nationale prestigioase ca si Bourges.  

Autor: Ad Schaerlaeckens

Traducere: Andrei Bondar

© Ad Schaerlaeckens

Adevaratii campioni nu pot sa creada acest lucru – Ad Schaerlaeckens

Cand eram mai tanar  a trebuit sa pieptan fetele din parul meu negru de corb pe cand eram in America.

Motivul vizitei a fost, binenteles, porumbeii iar oamenii ma puneau sa analizez porumbeii si sa le dau un calificativ. Le-am spus ca nu pot sa deosebesc porumbeii buni de cei rai (slabi), singnurul lucru pe care pot sa il fac este sa le spun daca porumbeii sunt frumosi sau urati. Au foarte surprinsi sa auda asta. Un campion din Europa care nu este in stare sa spuna care pasari sunt bune si care nu? I-am dezamagit atunci. Pentru ei nu era o problema, acestia puteau sa vada acest lucru in ochii porumbeilor.

USOR

Unul cate unu au inceput sa imi arate “ochelarii speciali”, pe care i-au adus cu ei si pe care ii foloseau in studierea ochilor. Porumbeii treceau de la un columbofil la altul, toti studiau cu atentie ochii porumbeilor. Iar dupa isi spuneau parerea. Isi spuneau unul catre altul:

Daca era sau nu un bun zburator.

Daca era un bun reproducator.

Daca era bun pentru distante lungi, pentru vreme rea si asa mai departe.

Nu-mi venea sa cred ce auzeam, iar ei nu puteau crede ca eu nu mi-am adus “ochelarii speciali” cu mine.

Cand le-am spus ca nici macar nu am asa ceva, i-am vazut pe cativa cum dadeau din cap. Unul mi-a spus: “pur si simplu nu ai cum sa te descurci fara acesti ochelari. Nu-ti poti imagina ce se poate citi in ochii unui porumbel.” Desi eram in minoritate, eram unul impotriva tuturor, am decis atunci sa nu mai indur mai mult si l-am intrebat pe acel om cati reproducatori are el. Acesta nu a inteles ideea pentru ca a spus “35 de perechi”. Daca esti atat de sigur pe tine cand clasifici porumbeii dupa metoda cititului in ochi, de ce ai atat de multi in lotul de reproducere, l-am intrebat eu? Doar 5 perechi de super reproducatori te-ar face unul dintre cei mai buni columbofili la nivel mondial. O parte din cei prezenti au ranjit.

REVISTELE COLUMBOFILE

Daca citesti revistele columbofile situatia este si mai rea. Se pot citi reclame ca si urmatoarele: “Ofer spre vanzare: 12 porumbei originali Stichelbaut. Toti porumbei au un semn fantastic in ochi”. Sau “Porumbei cu cel mai bun semn in ochi pe care l-ai vazut vreodata, exista doar un singur loc incare poti cumpara” ( sau ce va de genu, devreme ce engleza mea nu mai e ceea ce era inainte).

M-am intrebat cum de este posibil asa ceva? Americanii sunt oameni destepti. Le datoram multe, au dat lumii internetul, GPS-ul si multe altele. Oare columbofilii americani sunt asa de naivi?

TAIWAN

Dar cand vine vorba de clasificarea porumbeilor in functie de ochi, nu doar americanii sunt visatori. Am primit un e-mail de la un un barbat de talie mijlocie din Taiwan. Acesta vroia sa imi imperechez un fiu din ACE FOUR cu o nepoata din ACE FOUR. Ar plati bani frumosi dar cu o singura conditie. Fiul ar trebui sa aibe ochii de culoare rosie, nepoata ar trebui sa aibe ochii de culoare galbena. Nici nu va vine sa credeti cat de greu mi-a fost sa ii dau un raspuns cat de cat decent. Ce parere ai despre celalalt taiwanez? A comandat 10 pui. Pe cand aveau cinci saptamani vroia sa plateasca dar mai intai a vrut sa stie culoarea ochilor. I-am spus ca doar cand vor avea cel putin 4 luni va stii culoarea ochilor. A reactionat spunand ca el are rabdare! Nu stiam daca sa  imi para rau pentru el sau devin nervos dar nu a mai primit porumbeii. Poti astepta si sa pastrezi porumbeii pana cand vom stii exact culoarea ochilor?  Haide !!!

Astfel de poze nu pot fi facute in Olanda si Belgia. La ce anume se poate uita, ma tot intreb.

OAMENII DE STIINTA SI VETERINARII

Datorita activitatii mele, m-am intalnit cu cei mai buni “veterinari pentru porumbei” si deasemeni cu oameni de stiinta interesati de sportul columbofil. Cand aduc in discutie ochii porumbeilor, in special culoarea, in unanimitate o spun (nici macar o exceptie): NU INSEAMNA NIMIC !!!

De ce oare strainii cred ca pot vedea calitatea porumbeilor in ochii acestora, ma intreb uneori.

–       Poti vedea in ochii unui caine daca acesta este un caine bun de paza?

–       Poti vedea in ochii unui cal daca este bun pentru curse?

–       Poti vedea in ochii unui canar daca este un bun cantaret?

–       Poti vedea in ochii unui om daca este un bun boxer, un ciclist bun, jucator de tenis bun sau de fotbal?

De ce ar trebui ca porumbeii sa fie exceptia de la regula?

Sa fim seriosi.

CEEA CE CONTEAZA

Ceea ce conteaza in cazul porumbeilor sunt urmatoarele:

–       Penaj moale

–       Osatura puternica care face corpul puternic.

–       Capacitatea de a respira dublu decat normalul (ganditi-va la pasarile care zboara)

–       Orientarea

–       Sanatatea natural

–       Abilitatea de a transmite descendentilor calitatile bune.

–       Rezistenta.

Pot fi vazute aceste calitati in ochii porumbeilor?

Inca odata: hai sa fim seriosi!!!

CEVA INTR-ADEVAR

Binenteles ca ma uit la ochii porumbeilor de fiecare data cand iau in mana un porumbel, dar nu ma intrebati ce anume caut. Pur si simplu nu stiu sa raspund la aceasta intrebare. Sunt totusi cateva aspecte care imi plac si cateva care nu imi plac. Nu-mi place o pupila mare. Nu-mi plac ochii care par sa priveasca inapoi. Nu-mi plac ochii care nu stralucesc, ochii stralucitori reflecta o stare de sanatate buna.

E foarte greu de descris cum, dar cateodata cred ca pot sa citesc un fel de inteligenta in ochi. Dar nu vorbesc despre culoarea sau semnul din ochi, il gasesc LOL (Laugh Out Loud), nu sunt singurul care gandeste asa. In mod stiintific nu se bazeaza pe nimic.

Autor: Ad Schaerlaeckens

Traducere: Andrei Bondar

© Ad Schaerlaeckens

O dezvoltare senzationala – Ad Schaerlaeckens

Cele mai mari evenimente columbofile din Belgia sunt doua concursuri nationale de la Bourges. Unul este organizat la sfarsitul lui mai (pasari batrane si yearlingi), si celalalt la sfarsitul lui august. Concursul din august este destinat puilor, pasarilor mature si yearlingilor. Concursul de la Bourges care a fost organizat in mai a fost unul fantastic. Nu numai datorita vremii nemaipomenite (senin si vant din fata), dar si datorita numarului foarte mare, enorm, aproape 49.000 de porumbei, fiind cu 18.000 mai multe pasari decat anul trecut. Singurul lucru negativ a fost ca vantul a fost putin mai mult dinspre Est asa ca columbofilii din partea de vest a tarii (Flandria) au dominat concursul national.In rest a fost o zi perfecta. O zi pentru pasari bune in  forma buna, mai specific, o cursa pentru masculii vaduvi. Cel putin asa spuneau in trecut unii, cand cerul era senin, vantul din fata si distantele mai mari.

IN TRECUT

Pana in 2000 se credea ca femele sunt intr-adevar sexul mai slab. Femele aveau o sansa sa concureze bine in vreme rea si in concursuri de 2 zile. Cel putin asta era opinia generala. „Fieneke” din Vervoort si „Paula” din Meyerau exceptiile. Asadar, foarte putine femele erau concurate la distante medii si in cursele de o zi. In Olanda acest lucru era diferit. In special in nord,  multi practicau asa numita vaduvie „dubla”, columbofilii concurand ambele sexe, pe cand in Belgia nici macar 10% din pasari concurate erau femele. Mai mult, femelele erau concurate intr-o competitie diferita pentru a le proteja de vaduvie si a le da o sansa sa performeze in propria competitie.

SECOLUL ACESTA

Totusi, lucrurile s-au schimbat dramatic la inceputul secolului. Din ce in ce mai multe pasari castigatoare erau femele, chiar si in concursurile nationale de o zi. Existau zvonuri ca acele femele castigatoare erau ajutate (impulsionate) cu lotiuni secrete care aveau efect doar pentru femele, dar binenteles era BS. KBDB si-a dat seama ce se intampla, acestia au decis sa ia masuri si dupa cativa ani au interzis organizarea separat competitii pentru femele de acum inainte.

S-a hotarat ca femele sa participe in aceeasi competitie cu masculii. Intre timp, din ce in ce mai multi campioni si-au dat seama si din ce in ce mai multi au inceput sa concureze femele, ceea ce a era de neimaginat in urma cu doar un deceniu. Prestigiosul concurs national de la Bourges din 2009, pe vreme grea si cu vant din fata, un concurs tipic cu vreme pentru masculii vaduvi ca sa castige, a fost dovada suprema ca vremurile se schimba intr-adevar.

BOURGES 2009

• Vandenheede castiga locul 1 National, pasari mature cu o femela.
• Acesta a castigat si locul 1 National yearlingi cu o femela, asa ca cele mai rapide pasari din 49.000 au fost femele. Dar asta nu e tot.
• Cassert a castigat locul 5 si 6 National cu 2 femele.
• Van Hove Uytterhoeven a castigat locul 1 Provincia Antwerp cu o femela.
• Marcel Vercammen a castigat locul 2 Provincie cu o femela.
• Rik Cools a castigat locul 1 Provincia Flandria cu o femela.
• In aceeasi zi, Veenstra in Olanda a castigat un concurs NPO de la Ablis cu o femela si Hoogland a castigat Olrleans (15.000 de pasari) cu o femela.
• Acestea sunt doar cateva din multele exemple.

Se parea ca si cum Louis Keirsmakers din Nijlen ar fi dat un semnal de alarma despre ce urma sa se intample, devreme ce a castigat cursa interprovinciala de la Vierzon, o saptamana inainte de Orleans, desemeni cu o femela. Tara era intr-o stare de soc dupa ce revistele au publicat rezultatele cu invingatorii.

Multi dintre invingatori erau femele. Cum a fost posibil aceasta in acesta vreme rea?

IN CONCLUZIE

Asa cum am spus, foarte putine femele erau concurate in trecut. Acestea trebuiau sa stea acasa si sa astepte masculii vaduvi de la concurs. Astazi tot mai multe femele sunt concurate.

Va trece mult pana cand majoritatea pasarilor concurate sa fie femele in loc de masculi?

Cine stie…

Autor: Ad Schaerlaeckens

Traducere: Andrei Bondar

© Ad Schaerlaeckens

Din nou hrana pentru suflet – Ad Schaerlaeckens 31.12.2012

Cand m-am mutat in micul oras in care locuiesc acum (8,000 de locuitori) existau 4 cluburi, in prezent exista doar unul singur. Intr-un mic sat vecin erau 86 de columbofili, acum sunt doar 9. In orasul Tilburg erau 1.700 ce columbofili, astazi  doar 90. Este chiar depresiv. Acum in Polonia sunt aproximatv 47.000 de columbofili. Oare ce am facut gresit in Olanda si Belgia? Aceasta evolutie dramatica nu a fost singura schimbare. Unul dintre motivele pentru care acest sport a fost atat de popular in urma cu cateva decenii a fost acela ca se puteau castiga multi bani la fiecare cursa. Luati exemplul meu. In acele zile porumbeii castigau mai multi bani decat castigam eu din munca. Astazi castigurile sunt mult mai mici sau defel. Banii au disparut impreuna cu columbofilii.

Urmarind sosirile porumbeilor. Nu de la un columbodrom, ci din Houbens. Cat de popular a fost sportul columbofil in trecut!

O ALTA CALE

Totusi astazi columbofilii pot face bani, dar nu prin castigarea concursurilor ci din vanzarea porumbeilor. Nu catre columbofilii olandezi si belgieni, acestia nu platesc multi bani pe porumbei, ci catre columbofilii straini. In anii 70’ au inceput japonezii sa cumpere, apoi taiwanezii si acum sunt chinezii cei care cumpara. Desigur acestia nu cumpara doar pasari, vor pasari de la columbofili cu nume, cu alte cuvinete, de la columbofili faimosi.

FAIMOS

Asadar, ce ar trebui sa faca columbofilii olandezi si belgieni sa faca bani: sa devina faimosi. “Dar acest lucru nu este usor, daca nu ai pasari bune” ai putea gandi.  Aceasta este o neintelegere mare. Sunt o multime de columbofili faimosi in intreaga lume, columbofili care vand mult, dar… ale caror pasari sunt de-o calitate slaba.

De ce ai avea nevoie in tarile noastre (Olanda si Belgia) aproape de Marea Nordului pentru a deveni faimos:

–       Concursuri de distante lungi.

–       Sa zbori multe pasari (ca si columbofil).

–       Sa fii in bune relatii cu presa, ceea ce implica ca sunt platiti pentru aceasta.

–       Preferabil sa detii o linie de porumbei.

Micii columbofili care participa numai la concursuri de distante medii pentru ca nu detin destule pasari pentru a zbura si concursurile de lunga distanta pot sa-si ia gandul de a deveni faimosi. Chiar daca ar avea super pasari, sansele sunt foarte mari de a fi ignorati.

Crescatorii ca si acestea pot fi vazute peste tot in Belgia. Amintind de trecutul glorios.

EXEMPLE

Luati-ma pe mine ca si exemplu, doar de dragul argumentarii. In 2009 am participat cu 3 porumbei la un concurs de distanta lunga de la Blois. In cadrul provinciei am castigat locul 2 si 3, iar la nivel national locurile 9 si 12. O saptamana mai tarziu au aparut in presa articole cu columbofili cu rezulate “bune” de la cursa respectiva. Numele meu nu a fost mentionat, un coleg columbofil care a castigat (clasat) 18 peremii a primit toata atentia. Dar… acest columbofil a imbarcat 37 de porumbei, iar pana ce au am avut 2 porumbei sositi ( avand lipsa doar unul) acesta nu  avusese nici macar unul din cei 37 de porumbei imbarcati. Pare impresionant cand vezi numele cuiva de 18 ori pe o foaie  cu rezultate. Mult mai important decat un nume care este mentionat doar de doua ori. Astfel de lucruri se intampla mereu. Un columbofil care castiga (claseaza) 40 de premii din 100 de porumbei imabarcati a fost in media concursului. Un alt columbofil care a castigat 5 premii  cu 5 porumbei imbarcati a obtinut un rezultat super. Dar totusi primul columbofiul face spectacolul, primind de cele mai multe ori toata atentia. Oamenii desptepti care stiu sa citeasca rezultatele sunt constienti de acest lucru. Stii ce s-a intamplat aici?

Multi campioni merg la columbofilii mici si necunoscuti care detin putine dar pasari bune, cand vor sa isi imbunatateasca familia de porumbei. Acolo acestia cumpara porumbei pe bani putin, care ulterior sunt vanduti pe bani multi. Cel putin daca cumparatorii sunt straini…!!!

O alta amintire

MEDIA (PRESA)

Media (presa) este cea care ii face pe straini dornici de a avea pasari de anumiti columbofili de aici. Media este “creatoarea de opinii”. Columbofilii destepti din Olanda si Belgia care nu detin pasari capabile sa castige concursuri, primul loc, realizeaza acest lucru si bucurori platesc petnru publicitate.

Din pacate, multi columbofili de afara (straini) nu realizeaza ca publicitatea nu este facuta pentru ca columbofilii concureaza atat de bine ci pentru ca acestia platesc pentru publicitate. Sau oamenii lor de legatura o fac.

INTOTDEAUNA LA FEL

Cand un chinez, un japonez, un taiwanez sau oricine a auzit de o pasare super, primul lucru pe care il intreaba acestia este: “Ce linie de porumbel este?” Acelas lucru se intampla si cand cineva zboara foarte bine. Nu voi putea uita vizita facuta de un chinez impreuna cu prietenul sau olandez, prin 2005. Vroiau sa cumpere 6 pasari. Dupa ce au gasiti 6 porumbei, care le-au placut, le-am dat pedigree-le si au plecat. Dupa 10 minute a sunat soneria si iata-i din nou. Au uitat oare ceva? Nu, nu au uitat nimic. Chinezul se uitase repde peste pedigree si gasise unul care nu i-a placut.

Porumbelul era din 04-124 care nu a fost reprodus de mine ci de Leo Heremans. Acest fapt a fost o problema pentru chinez. Nu auzise nicioadata de Heremans, asadar a intrebat daca as fi atat de dragut sa ii schimb pasarea. Aceasta a fost problema. Ghiciti ce s-a intamplat in septembrie 2012? Mi-a scris daca pot sa-i cumpar 12 pasari de la Leo Heremans! Binenteles, nicio sansa. Atunci, fie ca credeti fie ca nu, mi-a cerut sa ii vand porumbelul meu 04-124. Astfel ar avea si el macar o pasare HEREMANS. Inapoi in 2005 Leo a avut super pasari dar era necunoscut chinezilor. Astazi intreaga lume ii stie numele si jumatate din lumea intreaga sunt pe urmele pasarilor sale.

LEO HEREMANS

Eu am fost primul care a cumparat porumbeii sai pentru prieteni din Taiwan si China. Asta era prin 2003. De ce doar pentru prieteni?

Deoarece ceilalti nu ar fi dorit porumbei de la un columbofil de care ei nu au auzit vreodata. Pasarile Heremans sunt pe val acum. Dintr-odata, jumatate de tara par sa aibe pasari Heremans daca crezi toate reclamele din revistele columbofile si de pe internet.

In 2004 am luat 6 psari de la Leo Heremans, doar una a mai ramas. Chiar si Heremans reproduce porumbei de calitate slaba, lucru care se pare ca doar Heremans este constient. Cateodata imi pare rau de toti cei care isi cumpara castele de nisip din banii pentru care au muncit atat de greu. Ma intreb care va fi urmatorul nume care va fi pe val.

Autor: Ad Schaerlaeckens

Traducere: Andrei Bondar

© Ad Schaerlaeckens

Este lumea aceasta intr-adevar nebuna? – Ad Schaerlaeckens

In zilele acestea ne-am urat fiecare cei mai bun si deasemeni “pace pe pamant”. Dar cuvintele “pace pe pamant” nu mai exista in vocabularul meu. Ne-am spus unii altora “pace pe pamant” timp de 100 de ani si care este rezultatul? Luati ca exemplu Germania si tarile din jurul Germaniei. Acum sunt prieteni. Dar de ce a trebuit sa moara milioane de oameni nevinovati din ambele tabere atunci? America si Vietnam sunt deasemeni apropiate acum. De ce a trebuit America sa plateasca cu aproape 100.000 de oameni buni, iar Vietnamul cu mult mai multi? O lume stupida!

BALENA

In decembrie 12, 2012 o balena lunga de 12 metri a fost gasita pe plaja in Olanda. Un animal de 12 metri lungime a fost gasit in ziua 12, a lunii a 12, al anului 2012?

Intr-adevar, dupa ce animalul a murit pe plaja au avut loc demonstratii, discutii si chiar ministri din guvern au intervenit. Totusi o balena nu este un peste adevarat, m-am intrebat de ce milioane de pesti sunt prinsi si omorati iar pentru acest peste s-a facut atat de multa forfota. La fel se intampla si cu pasarile. Cat de mult mi-as dori sa elimin cativa ulii din zona mea. Acestia imi prind si-mi mananca porumbei si nimanui nu-i pasa. Dar daca te prinde cumva politia ca ai omorat un uliu, ai dat de belea. A mai fost un caz: constructia unei autostrazi. A trebuit sa se opreasca deoarece s-a descoperit o specie rara de muschi pe locul unde trebuia sa fie construita autostrada. Costul total al intreruperii lucrarilor la autostrada: 300.000 euro.

BANCHERUL

Cateodata ma intreb daca nu cumva lumea aceasta a innebunit. Un bancher din Anglia. Nu si-a facut datoria la locul de munca, a fost concediat si… a luat 12 milioane de euro. Initial, banca, a vrut sa-i dea doar 7 milioane, dar el nu a acceptat. Poate reusesc sa scot mai mult.

Editorul unei reviste columbofile in care scriu a vrut sa vorbeasca cu mine.

Editorul: “Am aflat ca niciunul din abonatii nostri nu citesc pagina trei. (La pagina trei este articolul meu). Articolele tale au devenit plictisitoare si sunt o rusine pentru revista, Am auzit zvonuri cum ca pagina trei ar atarna pe peretii toaletelor lor, poti sa ghicesti cu ce scop, daca vrei. Asadar te rog frumos sa te opresti din scris.”

AS: “Daca spui tu, dar am o singura intrebare. Cati bani valoreaza?”

Editorul: “Ce zici de 500.000 euro? Nu e prea rau pentu un angajat care nu-si mai face treaba.”

AS: ”Hmm. Ar trebui sa plusezi. Ce zici de 700.000 euro?” Pentru suma aceasta as inceta sa mai scriu. Oamenii din sistemul bancar care isi neglijeaza atributiile din fisa postului sunt rasplatiti, de ce sa nu fiu si eu?

NEBUN DE-A BINELEA

Este chiar alarmant ce se intampla astazi. Ne-am pierdut toti simturile noastre? De exemplu, fotbalul. Unii jucatori castiga milioane pe an intimp ce singurul lucru bun pe care il fac este sa incalzeasca banca de rezerve. In Spania, nebunia este totala. Cluburile de acolo au datorii de milioane de euro. Dar totusi vin si ne cumpara cei mai buni jucatori pe sume imense si deasemeni le platesc niste salarii gigantice. De unde fac rost de acesti bani? De la banci. Dar si bancile au ajuns aproape de faliment. De unde i-au bancile banii? De la guverne. Dar si guvernul este aproape de faliment. De unde fac rost de bani? Noi le dam banii: Olanda si Belgia. De unde fac rost de bani guvernele noastre. Guvernele fac rost de bani de la noi, de la platitorii de taxe si impozite. Asa ca ne pierdem jucatorii pe care ii indragim cu ajutorul banilor nostri.

LEO HEREMANS

Porumbeii lui Leo Heremans sunt cautati astazi. Sunt in intreaga lume. Iar cand porumbeii sunt cautati, lucruri stranii se intampla. In aceasta iarna, singura revista columbofila, olandeza, este plina de reclame cu columbofili care detin pasari Heremans si care doresc sa vanda pui din acestia. Se pare ca toata lumea are pasari de la LEO. Entuziasm pentru o familie anume de porumbei a existat totdeauna, dar nicioada nu existat un asemea entuziasm. Am fost la Leo acasa de vreo 4 ori in saptamanile trecute. Nu am reusit sa bem o cafea relaxat datorita telefonului care suna intruna. Toate apelurile erau in legatura cu porumbeii. In unele reclame erau postate poze mari cu Leo, iar ei spuneau ca Leo a concurat atat de bine datorita faptului ca Leo le-a data porumbeilor produsele lor. Adevarul este, si stiu sigur, ca Leo nu a dat pasarilor sale niciunul din produsele promovate de acestia.

SUCURSALELE

Recent am fost abordat de 3 columbofili care aveau o gramada de porumbei Heremans. Toti trei mi-au cerut sa le gasesc clienti pentru puii din acele pasari Heremans. Pe de alta parte sunt numerosi columbofili pe internet care cer pasari originale Heremans. Nu pot sa nu ma gandesc ce mi s-a intamplat in 2005. Un columbofil a venit la mine sa cumpere cativa pui. L-am lasat pe el sa aleaga, repede cosul sau s-a umplut cu 6 pasari, I-am dat pedigreele si apoi a plecat. Dupa ceva vreme, a venit din nou la mine. A uitat oare ceva? Nu uitase nimic. In masina a inceput sa studieze pedigreele celor 6 pasari pe care i le vandusem si a descoperit ca unul din pui era de la 04-124, reprodus de Heremans Ceusters. Devreme ce nu a auzit de acest nume m-a intrebat daca ar putea avea un alt pui in locul acestuia.

M-a facut sa ma gandesc la o vizita pe care i-am facut-o lui L. Claessens cu niste taiwanezi in urma cu ceva vreme. Le-au placut pasarile, nu erau nici scumpe atunci dar nu au cumparat nimic pentru ca nu auzise de numele Claessens. Ma intreb oare daca acestia taiwanezi nu au avut nopti nedormite mai tarziu. Binenteles ca barbatul care nu vroia puiul reprodus din masculului Heremans, a primit un altul. Dar asta-i nu e totul. Acest columbofil este unul din cei trei columbofili care pretind ca sunt un fel de “sucursala” a lui LEO, devreme ce detine peste 60 de porumbei originali Heremans. Acel 04-124 a fost unul din cele 6 pasari pe care le-am luat de la LEO in 2004. A fost singurul care s-a dovedit a fi un bun reproducator. Dar… Cand unul din 6 pasari aduse de mine, unul este intr-adevar bun, atunci s-a meritat si intr-adevar am avut succes.

Realitatea este ca si Leo reproduce porumbei rai (rebuturi). Dar din pacate nimeni nu a observat acest lucru pana acum in afara de Heremans insusi.

Desi nu sunt sigur ca va citi cineva acest articol, va doresc tuturor un an 2013 sanatos si fantastic ! Deasemeni va doresc sa castigati multe premii (curse). Columbofililor, impotriva carora nu am voie sa concurez.

 Autor: Ad Schaerlaeckens

Traducere: Andrei Bondar

© Ad Schaerlaeckens

Metoda intunericului – Ad Schaerlaeckens

Este inceput de martie in momentul in care scriu acest articol, afara  frig, inauntru incalzirea este pornita, iar gradina arata de parca ar iadul. Pasarile canta si zboara incoace si-ncolo cu nuiele in ciocuri. Au inceput sa-si construiasca cuibul. Mi se pare ciudat, afara fiind frig si un vant ce te taie. In decembrie temperaturile erau destule de ridicate, dar nu am auzit sau vazut vreo pasare. Au cumva aceste pasari un calendar pe undeva?Stiu ele daca este primavara, si ca trebuie sa-si construiasca un cuib primavara? Binenteles ca nu stiu ele acest lucru. Comportamentul lor se bazeaza pe un singur lucru: durata zilelor.

LUMINA SI INTUNERICUL

Ce mare efect au lumina si intunericul asupra comportamentului a tot ce traieste pe pamant, oamenii care au gaini sau alte pasari vor stii, in ultimele decenii, la fel si columbofilii care exceleaza ( au rezultate) cu porumbeii tineri.

Au realizat ca naparlirea este un mare handicap.  In Belgia au inceput sa foloseasca picaturi, iar in Olanda au inceput cu metoda intunericului. In acest fel s-a creat o mare diferenta. Columbofilii care resusesc conserve penele porumbeilor tineri ( sa opreasca porumbeulul din naparlire), fie prin folosirea picaturilor sau metoda intunericului, domina cursele cu porumbeii tineri (puii) intr-un mod care jenant. Astfel s-a creat un nou termen in sportul columbofil: “specialist cu puii”. Detalii privind metoda intunericului aplicata la pui a fost descrisa pe larg in editia precedenta a cartii “The Best of Ad Schaerlaeckens”, din pacate ( dar nu pentru mine) s-a vandut foarte repede. Ceva ce nimeni nu si-a dat seama, pe cand metoda intunericului la pui era atat de folosita, este ca o poti folosi si la porumbeii maturi. Pana acum (2008) aproape fiecare stie despre metoda intunericului, aceasta fiind normal sa o faci.

Binenteles, eu am incercat mai multe metode pentru folosirea intunericului in cazul porumbeilor maturi, auzite de la alti, iar concluzia a fost ca nu are un afect atat de mare asupra porumbeilor maturi ca si in cazul puilor. Mai mult, oamenii tind sa uite ca de fapt calitatea porumbeilor si a columbofililor este cea care poate aduce succesul. Uitati-va ce sa intamplat cu porumbeii tineri (puii). Fiecare a inceput sa foloseasca metoda intunericului. Pe cand a inceput sa devina o practica comuna, unii columbofi eru foarte multumiti, crezand ca s-a sfarsit cu suprematia asa numitilor specilisti in zborurile cu puii. Dar nimic nu a fost mai departe de adevar.

AVANTAJUL

Care este totusi marele avantaj al folosirii metodei intunericului in cazul porumbeilor maturi? Deobicei porumbeii sunt in forma in care doresti tu sa fie, incapand cu jumatatea lui mai si continuand pana cu zborurile care conteaza in programul de zbor, iar aceste zboruri sunt cursele nationale de o zi (NPO). Aceste curse sunt interesante pentru multi, nu numai din cauza distantelor, dar si datorita sansei de a aparea la televiziune. Ideea este ca aceste curse incep doar la jumatatea lui mai si tin pana la jumatatea lui iulie. Stim cat de importanta este forma (pentru mine este mai importanta decat calitatea porumbeilor) si deasemeni stim cat este de greu sa tinem porumbeii forma de varf petnru 3 – 4 luni. Este la fel ca si in cazul atletilor. Forma acestora cunoaste curba crescatoare si descrescatoare, este foarte importanta ca si fii la un nivel ridicat exact la momentul potrivit, cand turneul de tenis incepe, sau orice alta competitie. Oricum, porumbeii vor incepe(in mod normal) sa naparleasca la sfarsitul lui iunie, la inceput foarte incet dar dupa vor incepe sa piarda atat de multe pene incat de-abia vor mai putea zbura. Totusi aceste pene nu cad de la o zi la alta. Naparlirea este efectul unei activitati hormonale in corpul porumbelului, incepe cu cateva saptamani inainte ca naparlirea sa fie vizibila, iar acest proces afecteaza forma porumbelului. In trecut, oamenii spuneau:”Porumbeii care naparlesc sunt bolnavi”. Obisnuiam sa rad cand auzeam asa ceva dar totusi nu este chiar atat de deplasat.

ALTCEVA

Efectul, prin urmare, este de doua ori. Cand faci intuneric, nu numai incetinesti naparlirea, dar dupa cateva saptamani dupa ce te opresti, se obtine asa numitul efect euforic. Ganditi-va la metoda intunericului pentru pasarile tinere (puii) si la terapia cu lumina pentru oamenii depresivi in timpul iernii. Zona in care concurez eu, in Midden Brabant, sezonul se incheie la sfarsitul lui iunie; prin urmare metoda intunericului nu prea are rost si in general este foarte putin folosita. Cu exceptia incetinirii naparlitului, nu ar trebui sa te astepti la miracole de la metoda intunericului. Cand l-am intrebat pe Bas Verkerk dar ar fi dispus sa ofere cateva sfaturi incepatorilor, columbofilul di sudul Olabdei a spus: “Poti sa afli orice doresti sa sti despre mine, atata timp cat nu imi ceri sa renunt la porumbei”. Ceea cce avruta sa spuna este ca, fara porumbei de prima clasa nu poti sa reusesti, indiferent ce fel de sistem folosesti, si nici daca folosesti metoda intunericului in cazul porumbeilor maturi. Asta nu inseamna ca metodele lui sunt nemaipomenite, isi schimba metodele in fiecare an, dar ceea ce nu schimba niciodata este cautarea continua dupa porumbei mai buni si niciodata nu-si vinde porumbeii de top.

VERKERK

Deobicei, Verkerk isi imperecheaza porumbeii doar o singura data, la inceputul lui decembrie. In 2007 a imperecheat doar in martie (vaduvie totala), dar porumbei au inceput sa naparleasca mai devreme. Posibil, un alt motiv a fost ca a incetat metoda intunericului la 1 mai, in timp ce el obisnuia sa opresca la sfarsitul lui mai. Porumbeii sunt titnuti la intuneric de la 5 dupa masa pana dimineata la 7, aproximativ la fel ca si puii. Iar la sfarsitul lui iulie cand zilele se scurteaza, aprinde lumina la 5 dimineata si seara o lasa pana la 10 pm. Nu este un proces automat faptul ca forma apare la trei saptamani dupa incetarea metodei intunericului. Nu sunt certitudini. In 2007, a oprit metoda intunericului in data de 1 mai, iar forma de top a aparut doar  in iulie la sfarsitul perioadei de concursuri. Verkkerk crede ca si vremea a jucat un rol. S-a intamplat ca porumbeii lui (impotriva oricaror reguli) erau in forma de varf si in timpul cat arau tinuti la intuneric. El nu are o problema sa inceapa reproducerea cu porumbeii care au fost tinuti la intuneric, nu-l intereseaza daca au naparlit complet la momentul respectiv. “Vor reusi sa treaca peste” mai glumea el.

IN CONCLUZIE

Nu astepa miracole de la metoda intunericului. Doar daca ai porumbei foarte buni, te poti astepta la miracole. Daca doresti sa zbori porumbeii maturi pana in Septembrie, nu poti evita metoda intunericului. In sudul Olandei, unde Verkerk locuieste, metoda intunericului este practicata de multi columbofili, dar si asa, aceeasi columbofili domina cursele. Cu siguranta, porumbeii mai buni?

Autor: Ad Schaerlaeckens

Traducere: Andrei Bondar

© Ad Schaerlaeckens

Da-le un impuls – Ad Schaerlaeckens

Un articol tradus dupa „Give them a boost” (18.12.2012) – Ad Schaerlaeckens

Este de necrezut ce am incercat sa fac, in decursul anilor ca porumbeii mei sa zboare mai rapid.

• Inainte de imbarcare puneam un alt mascul in boxa masculului vaduv.
• Am pus mai multe oua sub o pereche.
• Am pus oglinzi in cuiburi pentru ca pasarea sa se simta amenintata.
• Si multe alte lucruri avand ca si scop:motivarea pasarilor casa ajunga acasa mai repede.

Inca de mic copil am inceput cu aceste trucuri. Aceste trucuri le-am invatat de la un columbofil pe jumatate beat in baruri pline de fum. Acesti oameni care ori doreau sa ma invete ceva sau sa vroiau doar sa faca, pe grazavii, ca stiu ceva.

PREA RAU

Din pacate doar putine, din asa numitele trucuri, au functionat. Cand am pus oglinda in boxa porumbelului care statea pe oua nu s-a enervat pe propria refletie din oglinda ci a fugit din cuib. Cand am pus oua in plus sub pasare, aceasta s-a uitat la mine si parca ar fi vrut sa spuna “n-ai cumva nevoie de un doctor?” Aplicand aceste trucuri am reusit sa transform o pasare buna intr-o pare obisnuita. Si am inceputa sa cred ceea ce spunea un batran campion: “Nu cred intr-o motivatie suplimentara. Pentru mine doar doua lucruri sunt importante: daca pasarile sunt sau nu intr-o forma buna; pasarile sunt bune sau nu sunt bune. Restul este BS”

Acesta era un adevarat campion, iar de la un campion poti invata mult mai multe decat de la un columbofil pe jumate beat dintr-un bar plin de fum.

Inauntrul crescatoriei Fratilor Janssen Arendonk. Observati stinghiile suplimentare.

TERITORIUL

Asta nu inseamna ca nu mai putem face nimic pentru ca sa imbunatatim rezultatele din concursuri. De multe ori am scris ca dragostea pentru teritoriul sau este cea mai importanta calitate a unui porumbel bun. Pentru mine este mult mai importanta decat sa aibe un spate puternic sau orice altceva. In filmele cu natura poti vedea cum animalele se lupta intre ele pana la moarte pentru a-si apara teritoriul. Ca si cum ar fi oameni care se elimina unul pe altul pentru o bucata de pamant. Aceste lucruri s-au intamplat in timpul lui Caesar, Napoleon, Hitler si Israelul de azi. Daca teritoriul este atat de important, atunci crescatoria trebuie sa fie agreabila si locuibila pentru pasari.

Verkerk spunea odata: “Daca am un secret, secretul este acesta: Fac tot posibilul ca porumbeii mei sa se simta comfortabili si fericiti in crescatorie”. Totusi nu cred ca poti crea conditii super intr-o singura zi. Orice ai face sa iti motivezi pasarile, trebuie sa o realizezi pas cu pas.

SECRETUL SAU

O data un columbofil batran, dar un mare campion ma invitat sa-I fac o vizita. Nu l-am refuzat. De la astfel de oameni, care au zburat atat de bine pentru multi ani, poti invata, sa invat este ceea ce imi doresc mereu. Pe cand eram in crescatoria lui m-a intrebat daca nu am observat ceva special. Mi-a dat toata silinta, dar nu am gasit nimic special. “Numara pasarile” mi-a spus. Asa am facut, mi-am dat seama. 13 pasari si doar 12 boxe. “Acesta este secretul meu” a spus el si a continuat: “Binenteles ca ai nevoie de pasari bune in primul rand, dar a treisprezecea pasare intr-un adapost cu doar 12 boxe te poate ajuta sa obtii rezultate foarte bune. In mod natural trebuie sa hranesti pasarile individual in boxele lor. Cea de a treisprezecea pasare va dori si ea sa se hraneasca, astfel va zbura de la o boxa la alta.

Rezultatul este ca pasarile se simt amenintate si crede-ma, ura fata de intrus are un efect mai mare decat dragostea fata de partener.

Doi porumbei care ravnesc aceeasi boxa sau teritoriu pot deveni doi invingatori! Dar ai grija sa tii lucrurile sub control. Un mascul care a pierdut o lupta pentru propriul cuib va fi terminat ca si zburator”. Acestea au fost vorbele unui campion batran. Unii lasa o boxa libera in adapost pentru zburatori. Acestia o inchid si o deschind din cand in cand in timpul sezonului. Pasarile din adapost simt un nou teritoriu si inca o data rezultatele pot fi uimitoare.

FORMA L SI STINGHIILE

Unii columbofili au pozitionat boxele pe doua parti, in forma de L. Unii le pun fata in fata, ca si Kris Cleirbauts. Se poate creste rivalitatea in adapost si implicit si conditia. Cum am spus mai sus, poate fi folositor sa deschizi o boxa libera in timpul sezonului dar mai pot face ceva, poti atarna niste stinghii nu prea departe de boxe. Are un efect dublu. Dintre porumbei vor dori sa confiste stinghia si sa o aibe, iar alti care au boxele langa stinghie se vor simti amenintati. Toate aceste lucruri vor avea un efect mult mai mare decat vitaminele si alte lucruri fara valoare pe care multi columbofili le administreaza pasarilor lor.

GRATARELE

Sunt unii columbofili care isi tin porumbei pe gratare. Astfel acestia nu mai pierd timp dand cu spaclu. Daca adapostul este uscat atunci este in regula sa ai gratare. Maurice Voets a avut astfel de gratare si ce mare columbofil a fost. Primele mele gratare au fost din fier. Pentru voliere sunt acceptabile dar nu sunt bune pentru adaposturile zburatorilor. Penele pot fi deteriorate, iar pasarile nu se simt comfortabil pe ele. Gratarele de plastic sau lemn sunt mult mai bune. Distanta ideala intre cremaliere (gratare) este de 22 de milimetri. Daca este mai mica, gunoiul nu va cadea printre, iar daca este mai mare de 22 de milimetri pasarile vor avea probleme sa umble pe ele.

IN CONCLUZIE

Ai nevoie de pasari bune in primul rand ca sa ai succes, dar numai pasri bune nu e deajuns. Mediu incare traiesc pasarile, ma refer la adapost, deasemeni face diferenta!

Autor: Ad Schaerlaeckens

Traducere: Andrei Bondar

© Ad Schaerlaeckens

Da-le un impuls -Ad Schaerlaeckens

Un articol tradus dupa „Give them a boost” (18.12.2012) – Ad Schaerlaeckens

Este de necrezut ce am incercat sa fac, in decursul anilor ca porumbeii mei sa zboare mai rapid.

• Inainte de imbarcare puneam un alt mascul in boxa masculului vaduv.
• Am pus mai multe oua sub o pereche.
• Am pus oglinzi in cuiburi pentru ca pasarea sa se simta amenintata.
• Si multe alte lucruri avand ca si scop:motivarea pasarilor casa ajunga acasa mai repede.

Inca de mic copil am inceput cu aceste trucuri. Aceste trucuri le-am invatat de la un columbofil pe jumatate beat in baruri pline de fum. Acesti oameni care ori doreau sa ma invete ceva sau sa vroiau doar sa faca, pe grazavii, ca stiu ceva.

PREA RAU

Din pacate doar putine, din asa numitele trucuri, au functionat. Cand am pus oglinda in boxa porumbelului care statea pe oua nu s-a enervat pe propria refletie din oglinda ci a fugit din cuib. Cand am pus oua in plus sub pasare, aceasta s-a uitat la mine si parca ar fi vrut sa spuna “n-ai cumva nevoie de un doctor?” Aplicand aceste trucuri am reusit sa transform o pasare buna intr-o pare obisnuita. Si am inceputa sa cred ceea ce spunea un batran campion: “Nu cred intr-o motivatie suplimentara. Pentru mine doar doua lucruri sunt importante: daca pasarile sunt sau nu intr-o forma buna; pasarile sunt bune sau nu sunt bune. Restul este BS”

Acesta era un adevarat campion, iar de la un campion poti invata mult mai multe decat de la un columbofil pe jumate beat dintr-un bar plin de fum.

Inauntrul crescatoriei Fratilor Janssen Arendonk. Observati stinghiile suplimentare.

TERITORIUL

Asta nu inseamna ca nu mai putem face nimic pentru ca sa imbunatatim rezultatele din concursuri. De multe ori am scris ca dragostea pentru teritoriul sau este cea mai importanta calitate a unui porumbel bun. Pentru mine este mult mai importanta decat sa aibe un spate puternic sau orice altceva. In filmele cu natura poti vedea cum animalele se lupta intre ele pana la moarte pentru a-si apara teritoriul. Ca si cum ar fi oameni care se elimina unul pe altul pentru o bucata de pamant. Aceste lucruri s-au intamplat in timpul lui Caesar, Napoleon, Hitler si Israelul de azi. Daca teritoriul este atat de important, atunci crescatoria trebuie sa fie agreabila si locuibila pentru pasari.

Verkerk spunea odata: “Daca am un secret, secretul este acesta: Fac tot posibilul ca porumbeii mei sa se simta comfortabili si fericiti in crescatorie”. Totusi nu cred ca poti crea conditii super intr-o singura zi. Orice ai face sa iti motivezi pasarile, trebuie sa o realizezi pas cu pas.

SECRETUL SAU

O data un columbofil batran, dar un mare campion ma invitat sa-I fac o vizita. Nu l-am refuzat. De la astfel de oameni, care au zburat atat de bine pentru multi ani, poti invata, sa invat este ceea ce imi doresc mereu. Pe cand eram in crescatoria lui m-a intrebat daca nu am observat ceva special. Mi-a dat toata silinta, dar nu am gasit nimic special. “Numara pasarile” mi-a spus. Asa am facut, mi-am dat seama. 13 pasari si doar 12 boxe. “Acesta este secretul meu” a spus el si a continuat: “Binenteles ca ai nevoie de pasari bune in primul rand, dar a treisprezecea pasare intr-un adapost cu doar 12 boxe te poate ajuta sa obtii rezultate foarte bune. In mod natural trebuie sa hranesti pasarile individual in boxele lor. Cea de a treisprezecea pasare va dori si ea sa se hraneasca, astfel va zbura de la o boxa la alta.

Rezultatul este ca pasarile se simt amenintate si crede-ma, ura fata de intrus are un efect mai mare decat dragostea fata de partener.

Doi porumbei care ravnesc aceeasi boxa sau teritoriu pot deveni doi invingatori! Dar ai grija sa tii lucrurile sub control. Un mascul care a pierdut o lupta pentru propriul cuib va fi terminat ca si zburator”. Acestea au fost vorbele unui campion batran. Unii lasa o boxa libera in adapost pentru zburatori. Acestia o inchid si o deschind din cand in cand in timpul sezonului. Pasarile din adapost simt un nou teritoriu si inca o data rezultatele pot fi uimitoare.

FORMA L SI STINGHIILE

Unii columbofili au pozitionat boxele pe doua parti, in forma de L. Unii le pun fata in fata, ca si Kris Cleirbauts. Se poate creste rivalitatea in adapost si implicit si conditia. Cum am spus mai sus, poate fi folositor sa deschizi o boxa libera in timpul sezonului dar mai pot face ceva, poti atarna niste stinghii nu prea departe de boxe. Are un efect dublu. Dintre porumbei vor dori sa confiste stinghia si sa o aibe, iar alti care au boxele langa stinghie se vor simti amenintati. Toate aceste lucruri vor avea un efect mult mai mare decat vitaminele si alte lucruri fara valoare pe care multi columbofili le administreaza pasarilor lor.

GRATARELE

Sunt unii columbofili care isi tin porumbei pe gratare. Astfel acestia nu mai pierd timp dand cu spaclu. Daca adapostul este uscat atunci este in regula sa ai gratare. Maurice Voets a avut astfel de gratare si ce mare columbofil a fost. Primele mele gratare au fost din fier. Pentru voliere sunt acceptabile dar nu sunt bune pentru adaposturile zburatorilor. Penele pot fi deteriorate, iar pasarile nu se simt comfortabil pe ele. Gratarele de plastic sau lemn sunt mult mai bune. Distanta ideala intre cremaliere (gratare) este de 22 de milimetri. Daca este mai mica, gunoiul nu va cadea printre, iar daca este mai mare de 22 de milimetri pasarile vor avea probleme sa umble pe ele.

IN CONCLUZIE

Ai nevoie de pasari bune in primul rand ca sa ai succes, dar numai pasri bune nu e deajuns. Mediu incare traiesc pasarile, ma refer la adapost, deasemeni face diferenta!

Autor: Ad Schaerlaeckens

Traducere: Andrei Bondar

© Ad Schaerlaeckens

Din nou: Hrana pentru suflet – Ad Schaerlaeckens

In martie 2011 am avut o preblema serioasa: reumatism muscular. Pana acum, multumita prednisonului, ma simt mult mai bine. Odata cu adminitrarea prednisonului au aparut alte probleme; efectele secundare ale medicamentului. Prednisonul este si folositor si daunator, acesta elimina atat bacteriile rele cat si pe cele bune, de care oamenii au nevoie sa raman in viata.

BAYTRIL

Anul 2011 a fost si anul in care pasarile mele au avut o problema: salmoneloza. Am avut parte, totusi, de un final fericit; pasarile au zburat fantastic anul acesta (2012). Am reusit sa tin salomoneloza sub control cu ajutorul BAYTRIL urmat de vaccinul Colombovac PT. Am gasit ca Baytril-ul si prednison-ul au multe in comun. Baytril-ul este un medicament excelent, dar si distruge multe in colrpul porumbelului. Anul acesta a trebuit sa iau mai putin prednison, iar la ultima vizita facuta medicului am discutat mai mult despre porumbei decat despre boala mea. Am intrebat-o de cat timp este nevoie pentru ca flora din corpul porumbelului sa se refaca dupa un tratament cu un antibiotic cu spectru larg ca si Baytril.

SASE SAPTAMANI

Sase saptamani este o perioada mare de timp: e nevoie de cel putin sase saptamani pentru ca porumbelul sa-si revina la normal. Asa ca ai grija cu medicamentul respectiv, mi-a spus doctorul. Apoi am intrebat-o despre rezistenta la medicamente. Ea era omul de stiinta, ea ar trebui sa stie. Coincidenta, un prieten cu sotul ei, era si el un columbofil, si discutau des despre boli si tratamente. Ceea ce columbofili nu-si dau seama, spunea ea, este ca porumbeii nu-si creaza rezistenta ci bacteria o face. Daca faci un tratament complet, bacteriile rele vor fi eliminate, iar bacteriile moarte nu mai pot sa-si construiasca o rezistenta la medicamente. Asadar este important sa faci tratamente mai lungi astfel incat sa distrugi toate bacteriile. Dupa un astfel de tratament este necesar 6 saptamani de recuperare a organismului, prin urmare nu este intelept sa zbori pasarile sau sa le imperechezi. In ceea ce priveste vaccinul pentru salomoneloza, este vorba de aceeasi poveste. Daca vrei sa iti bati joc de lotul de reproductie, atunci imperecheaza-I imediat dupa vaccinul pentru salomoneloza.

AVERTISMENT

“Asadar am facut bine ca le-am dat pasarilor Baytril cel putin 10 zile?” Am intrebat-o. “Absolut” a zis ea.

“Salmoneloza este ceva foarte grav si este nevoie de o abordare mult mai serioasa. Aplicand jumatati de masura vei avea parte de alte probleme. Este gresit sa tratezi porumbeii de cateva ori pe an cate 2-3 zile, asa cum unii columbofili o fac.

In modul acesta nu toate bacteriile vor murii, iar cele care raman vor dezvolta o rezistenta la medicament. Iar cand medicamente ca si Baytril sau prednison nu mai sunt eficiente, nu mai exista nimic altceva care sa te ajute.”

Dupa discutia avuta, m-am gandit la Adeno/Coli, denumita si boala pasarilor tinere.

Dupa un astfel de tratament, multi columbofili isi agajeaza pasarile prea devreme la concursuri. Pasarile arata bine, par ca sunt recuperate, dar nu este asa. Iar ca rezultat, multe pasari se pierd, deoarece corpul porumbelului nu este recuperat.

CAT DE STUPID

Un columbofil local cu pasari valoroase a fost nevoit sa se lase de porumbei datorita starii de sanatate precare. In opinia mea, acesta este unul dintre cei mai buni columbofili din Olanda si Belgia. De ce nu a ajuns si el faimos?

Ca sa devii faimosi este nevoie de 2 conditii: Trebuie sa zbori multe pasari si sa participi la cursele de distanta lunga.

Columbofilul de mai sus, zbura doar cateva pasari si doar la distante medii. Nici macar nu are pedigree pentru porumbeii sai, dar acesta reuseste sa invinga nume faimoase la nivel mondial saptamana dupa saptamana. Acesta m-a rugat sa-I gasesc un client pentru pasarile sale. Desi pretul era destul de mic, reactiile primite au fost cele asteptate. “Din ce linie sunt pasarile” unul dupa altul au inceput sa ma intrebe. Se poate sa iti pierzi tot parul intr-o singura zi? Vor reusi acesti straini sa devina mai destepti? Chiar cred acestia ca toate pasarile bune provin dintr-un grup limitat de pasari cu nume cunoscut?

PEDIGREE

Pe pagina sa de internet, L. Geerts spune ca pedigreele sunt facute sa pacaleasca oamenii orbi. Nu este chiar un nonsens ceea ce scrie el. Numai Dumnezeu cunoaste cati frati si surori ale unor super pasari am luat la mana si care valorau nimic. Acelea erau niste pasari cu pedigree care te lasa fara suflare. Binenteles ca prefer o pasare cu origini bune in locul unei pasari obisnuite, dar nu poti fi sigur niciodata. Un campion spunea odata: “Daca ai un cumparator pentru o super pasare de-a ta, vinde si parintii acelei pasari. Sansele ca acei porumbei sa mai reproduca ceva asemanator sunt foarte mici.” Este cam exagerata aceasta afirmatie, dar exista putin adevar. Campionii de aici, pur si simplu nu pot intelege de ce strainii platesc averi pentru niste psari pe care, nici macar nu le-au luat in mana.

INTERNETUL

Acelas L. Geerts, scria deasemeni ca achizitiile facute prin intermediul internetul sunt o risipa de bani. Intr-adevar, eu nu cunosc nici macar un campion care sa isi imbunatateasca familia de porumbei prin intermediul achizitiilor facute pe internet. Primul lucru pe care il fac cand achizitioneaza ceva este sa ia pasare la mana. Astfel ei devin campioni. Cateodata ii mai vezi participand la licitatii pe internet, dar doar pentru psarile prietenilor. Nu este niciun secret ca jocurile sunt facute in asa fel sa se cresca preturile, in special pentru chinezi. Un campion fara un nume isi poate vinde in final pasarile unui campion de afara. Acesta este un om care nu este interesat de nume, dorin doar sa castige. Acesta fiind intr-adevar un castigator, devreme ce este mai putin naiv decat majoritatea.

Autor: Ad Schaerlaeckens

Traducere: Andrei Bondar

© Ad Schaerlaeckens

Cum se face? – Ad Schaerlaeckens

Cum se face?

Se stie ca, sportul columbofil international isi are radacinile in Belgia si in Olanda. Columbofili din intreaga lume vor porumbei olandezi sau belgieni. Chiar daca ar exista o pasare miracol, sa spune una din Liban, nimeni nu ar fi interesat de ea. Ideea este ca desi pasarile belgiene si olandeze nu pot dovedi cat de bune sunt in curse internationale. Spre deosebire de alte sporturi, columbofilii nu pot concura cu alti columbofili din alte parti ale lumii.  In ultimii ani sportul columbofil a capatat o alta dimensiune: columbodroamele au devenit tot mai populare.

COLUMBODROAMELE

In cadrul columbodroamelor, oameni din luma intreaga pot sa participe. Asadar fiecare poate concura cu fiecare, mai putin faptul ca locuiesc in aceleasi conditii. Sunt unii care asteapta ca porumbeii olandezi si belgieni sa castige toate premiile dar nu este adevarat. Ei nu domina, ci din contra. Pasari din orice tara posibila sunt in top aproape cursa de cursa. In special pasarile nemtesti se descurca foarte bine si in ultimii ani chiar pasari din Kuweit. Columbofilii din Olanda nu prea inteleg. Cum este posibil asa ceva?

DIFERIT

Germania nu este departe de mine, si de cate ori merg in Germania sunt surprins de dealurile, muntii, vaile si padurile intinse. Si ma gandesc la porumbei si la concursurile de porumbei. Porumbeii sunt nevoiti sa treaca peste diferite obstacole, obstacole pe care pasarile olandeze si belgiene nu sunt nevoite sa le treaca. In drumul lor spre casa pasarile olandeze si belgiene zboara peste terenuri plate aproape ca si o masa de biliard. In mare parte concuram in conditii de vreme buna. Cand vremea este rea, cursa se amana. Asa cum am mai spus, in alte tari lucrurile stau altfel. Am un prieten in Dubai. Acestom, Omar este numele lui, nu poate sa se opreasca din ras cand ii spun ca noi nu concuram cand temperatura este prea ridicata atat pentru oameni cat si pentru pasari. 30 de grade celsius, I se pare o temperatura buna. Porumbeii din Dubai sunt concurati la temperaturi de 35 de grade celsius si de cele mai multe ori fara probleme.

SELECTIA

Columbofilii sin Germania, Kuweit si alte tari au importat deasemeni pasari din Olanda si Belgia. Au crescut pui din pasari importate, nepoti si stranepoti si aceste pasari au fost concurate si selectionate. Dar criteriul selectiei este diferit, devreme ce aceste pasari au fost zburate in conditii mult mai grele decat cele din Olanda si Belgia. Datorita acestui mod de selectie s-au obtinut un tip de pasare mult mai puternica, dupa mai multe generatii. Pasari care pot face fata conditiilor foarte grele din Africa de Sud. Nu este o coincidenta ca pasari din Olanda si Belgia nu domina cursele din cadrul columbodroamelor. Acele pasari din Germania, Kuweit si din alte tari sunt pur si simplu mai bune. In Belgia, exista deasemeni columbodroame. In aceste columbodroame strainii nu domina. Aici pasarile olandeze si belgiene sunt cele care domina pentru ca zboara in aceleasi conditii ca si parintii lor. Se poate spune ca aceste pasari sunt mai rapide si mai destepte, pasarile din alte tari sunt mai puternice.

JAPONIA

Imi aduce aminte de o vizita facuta in Japonia. Am vizitat un columbofil care a zburat pasarile de la mine si care se descura foarte bine in cursele de peste 1000 de km, in conditii de zbor foarte grele. Nu putesam sa inteleg, de vreme ce eu nu zbor curse de distanta lungi, avand pasari de distante medii. CAnd am vazut cateva din pasari amfost socat. Aceste pasari Schaerlaeckens erau atat de diferite, avand aripi lungi si corpuri puternice. Acesta a obtinut aceste pasari prin selectie, generatie dupa generatie. Iar acesta selectie s-a bazat pe cursele de distanta lunga. Omul acesta a reusit sa creeze un alt tip de pasari.

In final ajungem din nou la ceea ce eu cred ca este esential in sportul columbofil: Selectia este numele jocului.

 Autor: Ad Schaerlaeckens

Traducere: Andrei Bondar

© Ad Schaerlaeckens

Cum se face? – Ad Schaerlaeckens

Cum se face?

Se stie ca, sportul columbofil international isi are radacinile in Belgia si in Olanda. Columbofili din intreaga lume vor porumbei olandezi sau belgieni. Chiar daca ar exista o pasare miracol, sa spune una din Liban, nimeni nu ar fi interesat de ea. Ideea este ca desi pasarile belgiene si olandeze nu pot dovedi cat de bune sunt in curse internationale. Spre deosebire de alte sporturi, columbofilii nu pot concura cu alti columbofili din alte parti ale lumii.  In ultimii ani sportul columbofil a capatat o alta dimensiune: columbodroamele au devenit tot mai populare.

COLUMBODROAMELE

In cadrul columbodroamelor, oameni din luma intreaga pot sa participe. Asadar fiecare poate concura cu fiecare, mai putin faptul ca locuiesc in aceleasi conditii. Sunt unii care asteapta ca porumbeii olandezi si belgieni sa castige toate premiile dar nu este adevarat. Ei nu domina, ci din contra. Pasari din orice tara posibila sunt in top aproape cursa de cursa. In special pasarile nemtesti se descurca foarte bine si in ultimii ani chiar pasari din Kuweit. Columbofilii din Olanda nu prea inteleg. Cum este posibil asa ceva?

DIFERIT

Germania nu este departe de mine, si de cate ori merg in Germania sunt surprins de dealurile, muntii, vaile si padurile intinse. Si ma gandesc la porumbei si la concursurile de porumbei. Porumbeii sunt nevoiti sa treaca peste diferite obstacole, obstacole pe care pasarile olandeze si belgiene nu sunt nevoite sa le treaca. In drumul lor spre casa pasarile olandeze si belgiene zboara peste terenuri plate aproape ca si o masa de biliard. In mare parte concuram in conditii de vreme buna. Cand vremea este rea, cursa se amana. Asa cum am mai spus, in alte tari lucrurile stau altfel. Am un prieten in Dubai. Acestom, Omar este numele lui, nu poate sa se opreasca din ras cand ii spun ca noi nu concuram cand temperatura este prea ridicata atat pentru oameni cat si pentru pasari. 30 de grade celsius, I se pare o temperatura buna. Porumbeii din Dubai sunt concurati la temperaturi de 35 de grade celsius si de cele mai multe ori fara probleme.

SELECTIA

Columbofilii sin Germania, Kuweit si alte tari au importat deasemeni pasari din Olanda si Belgia. Au crescut pui din pasari importate, nepoti si stranepoti si aceste pasari au fost concurate si selectionate. Dar criteriul selectiei este diferit, devreme ce aceste pasari au fost zburate in conditii mult mai grele decat cele din Olanda si Belgia. Datorita acestui mod de selectie s-au obtinut un tip de pasare mult mai puternica, dupa mai multe generatii. Pasari care pot face fata conditiilor foarte grele din Africa de Sud. Nu este o coincidenta ca pasari din Olanda si Belgia nu domina cursele din cadrul columbodroamelor. Acele pasari din Germania, Kuweit si din alte tari sunt pur si simplu mai bune. In Belgia, exista deasemeni columbodroame. In aceste columbodroame strainii nu domina. Aici pasarile olandeze si belgiene sunt cele care domina pentru ca zboara in aceleasi conditii ca si parintii lor. Se poate spune ca aceste pasari sunt mai rapide si mai destepte, pasarile din alte tari sunt mai puternice.

JAPONIA

Imi aduce aminte de o vizita facuta in Japonia. Am vizitat un columbofil care a zburat pasarile de la mine si care se descura foarte bine in cursele de peste 1000 de km, in conditii de zbor foarte grele. Nu putesam sa inteleg, de vreme ce eu nu zbor curse de distanta lungi, avand pasari de distante medii. CAnd am vazut cateva din pasari amfost socat. Aceste pasari Schaerlaeckens erau atat de diferite, avand aripi lungi si corpuri puternice. Acesta a obtinut aceste pasari prin selectie, generatie dupa generatie. Iar acesta selectie s-a bazat pe cursele de distanta lunga. Omul acesta a reusit sa creeze un alt tip de pasari.

In final ajungem din nou la ceea ce eu cred ca este esential in sportul columbofil: Selectia este numele jocului.

Autor: Ad Schaerlaeckens

Traducere: Andrei Bondar

© Ad Schaerlaeckens

Mai putin stupid – Ad Schaerlaeckens

Ploua terential cand a sunat soneria. Nu asteptam pe nimeni, iar prietenii intotdeauna vin prin spate. Poate un Oriental asteptad sa cumpere porumbei? Sau un chinez, spusese sotia mea. Dar pe trotuar statea o persoana ce parea oarecum ciudata. O privire in gol vorbea despre o adanca nemultumire de sine si fata de restul lumii, o gura pe jumatate deschisa trada un caracter slab, imbracamintea slabuta arata un venit sarac, iar mainile agitate mi-a trezit suspiciuni serioase legate de abuzul de alcol. Nu ar fi putut fi nimic altceva decat un jurnalist. Pana la urma avusesem dreptate. Acesta vroia sa scrie un articol despre sportul columbofil intr-un ziar. Eu am destule experiente negative cu jurnalisti care scriu despre sportul columbofil in ziare. Niste experiente foarte rele.

DOUA CATEGORII

Eu cred ca putem imparti acesti oameni in doua categorii: jurnalisti stupizi si jurnalisti mai putin stupizi. Cei stupizi nu prezinta, de regula, prea multa bataie de cap. Acestia isi fac datoria si scriu orice le spui tu sa scrie si in final se grabesc inapoi la birou. Acolo la birou interviul este recitit, iar daca columbofilul nu a spus nimic altceva decat ca “sportul columbofil este un hobby bun si ca forma si calitatea acestuia sunt importante”, povestea nu este considerata indeajuns de interesanta. Ori va fi rescrisa ori va fi anulata de un editor care crede ca nu este ceea ce oamenii se asteapta sa citeasca. Jurnalistul din prag parea sa fie din categoriia jurnalistilor mai putin stupizi, ceea ce nu o pot numi putin noroc bun; jurnalisitii din aceasta categorie cred ca ei ar trebui sa fie un fel de critic.

DESPRE PORUMBEI

“Vreau sa scriu un articol despre pariuri si dopaj. Va aparea intr-un ziar mare, dar vremea nu e buna pentru pasari, nu-I asa?” a spus jurnalistul mai putin stupid. Eram perplex (uimit).

Stiam cate de batuti in cap si naivi pot fi acesti jurnalisti, dar ideea nebuna ca eu nu as fi in stare sa vad ca vrea era intr-adevar rea m-a iritat la culme. Un lucru ma irita la culme, aroganta combinata cu remarci stupide.

Pariurile si dopajul?

Oare nu l-as putea lovi in cap cu vreun ulcior sau vreo vaza, de-abia ma stapaneam sa il lovesc in asa fel sa nu mai fie in stare sa procreeze vreodata. In final, le cunosc felul de a fi. Esti blocat cu ei o jumatate de zi, crezand ca le-ai prezentat un cadru pozitiv al sportului pe care il practici, atunci ei pleaca, luand cu ei bricheta ta, dupa aceea apare o poveste senzationala si negativa in ziar iar a doua zi vecinii se uitau vroind sa spuna:” asa rata hobby-ul tau?”

ADEVARUL

“De ce doar aspectele controversate te intereseaza” l-am intrebat pe jurnalistul mai putin stupid. Fiecare persoana cu putina stiinta de carte vor sa scrie intr-un ziar, nu nimic mai usor decat sa ai un card de presa. Cu o barba de o zi, mustata falsa si haine murdare, acestia sunt in cautarea unei povesti, nicioadata cautand adevarul. Lucrul important este ca articolul sa fie citit. “Incepi sa devii o adevarate bataie de cap. De ce nu vrei sa scrii un articol despre un campion din sportul columbofil? Nu m-ar deranja sa te ajut in acest sens” S-a incruntat, a plecat si dupa cateva zile a revenit. Avea o bucata de hartie cu cateva nume. Erau numele unor presupusi mari campioni. NU am nicio idee cum a facut rost de aceste nume dar a fost de ajuns sa te faca sa cazi jos plangand. Doua nume nu numai ca nu erau campioni, dar nici macar nu zboara porumbei. Al treilea nume a zburat porumbei , iar al patrulea era mor ca si cel de-al cincilea nume din lista. Cel de-al saselea nume, G, m-a interesat. Am auzit ca avusese un rezultat fantastic un week-end inainte. In orice caz, G, era cineva care totusi obtinu-se ceva.

DOVEZI

Faptul ca G a avut “douazeci de porumbei clasati la Orleans” a fost o stire care s-a raspandit foarte repede. Pana la urma au fost 15 porumbei, dar inca erau destui ca sa il puna in lumina reflectoarelor. Ce s-a mai intamplat? J Z a avut 3 porumbei clasati, neputand fi comparat cu cei 15 ai lui G, dar… JZ a angajat doar 3 porumbei la concurs pe cand G a angajat 48. Iar JZ a avut toti porumbeii acasa pe cand lui G ii mai lipseau 33 de porumbei. Altii au avut 3 porumbei clasati din 5 angajati, altii 4 din 9 porumbeii angajati. Acesti columbofili nu au avut parte de nicio publicitate, dar toti au avut rezultate mai bune decat G, despre care toti vorbeau.

SPECTACOLUL

De multe ori oamenii interpreteaza rezultatele incorect. Cineva “cu 10 porumbeii in prima parte a clasamentului” s-ar putea sa aibe parte de mai multa reclama, dar de multe ori ceilalti care au rezultate mai bune nu sunt remarcati. Nu sunt remarcati deoarece concureaza cu porumbei putini. In ziarele locale, ziare columbofile, ziare cotidiene si site-urile columbofile de regula sunt mentionati primii 10 porumbei clasati. Informatia aceasta nu arata cine a avut cel mai bun rezultat, doar cine a avut primele sosiri. Dupa fiecare cursa iti dai seama din nou ca acest lucru conteaza in sportul columbofil. “Jan o pasare la 10”. “Piet la 12”. “Henk la 14, dar el are doi kilometri peste” Asa vorbesc oamenii. Cati porumbei a imbarcat Jan, Piet si Henk in cursa respectiva? Asa ceva oamenii nu prea discuta. Si totusi este un aspect important in analizarea corecta a rezultatelor. Despre castigatorii curselor nationale se scriu multe, nu e nimic gresit, dar… Daca vrei sa cunosti cat de puternica este o crescatorie, pentru ca vrei sa cumperi porumbei (de exemplu), chiar si primul loc intr-o cursa nationala,  indiferent de cat de laudat este, nu inseamna foarte mult.

Un columbofil care, la o cursa nationala cu 10.000 de porumbei, incepe sa claseze incepand cu locul 100 si care pana la locul 500 are toti cei 6 porumbei angajati, clasati, acest columbofil este cel care are performante de top. Dar cine citeste pana sa ajunga la locul 500? Din acest motiv sunt multi care concureaza cu un numar mai mare de porumbei, acestia spera ca unul sau cativa din pasarile lor se vor intoarce devreme, astfel se asigura ca numele lor apar in media din intreaga lume. Si nu sunt japonezi, taiwanezi sau americani care vor cauta mult mai departe de atat. Acestia nu vor sa cerceteze curse cu 100 de porumbei, dina care 80 provin de la aceleasi crescator.

O POVESTE MAI LUNGA

In trecut, cand concursurile cu porumbeii tineri de la Orleans erau foarte populare, cateodata se spunea: “Daca am o pasare in primele 3 la nivel national, celelalte pot sta o saptamana acasa. Ai vazut, AS a obtinut inca un rezultat bun” vor spune ei. Cateodata auzi ca un anume columbofil are mereu “noroc” cand cumpara porumbei. Poate acesti columbofili sunt doar putin mai destepti. “Este G cineva care sa apara intr-un articol dintr-un ziar.?” Jurnalistul mai putin stupid a intrebat. “Aceasta este o poveste mai lunga” i-am spus.

Autor: Ad Schaerlaeckens

Traducere: Andrei Bondar

© Ad Schaerlaeckens

Mai putin stupid – Ad Schaerlaeckens

Ploua terential cand a sunat soneria. Nu asteptam pe nimeni, iar prietenii intotdeauna vin prin spate. Poate un Oriental asteptad sa cumpere porumbei? Sau un chinez, spusese sotia mea. Dar pe trotuar statea o persoana ce parea oarecum ciudata. O privire in gol vorbea despre o adanca nemultumire de sine si fata de restul lumii, o gura pe jumatate deschisa trada un caracter slab, imbracamintea slabuta arata un venit sarac, iar mainile agitate mi-a trezit suspiciuni serioase legate de abuzul de alcol. Nu ar fi putut fi nimic altceva decat un jurnalist. Pana la urma avusesem dreptate. Acesta vroia sa scrie un articol despre sportul columbofil intr-un ziar. Eu am destule experiente negative cu jurnalisti care scriu despre sportul columbofil in ziare. Niste experiente foarte rele.

DOUA CATEGORII

Eu cred ca putem imparti acesti oameni in doua categorii: jurnalisti stupizi si jurnalisti mai putin stupizi. Cei stupizi nu prezinta, de regula, prea multa bataie de cap. Acestia isi fac datoria si scriu orice le spui tu sa scrie si in final se grabesc inapoi la birou. Acolo la birou interviul este recitit, iar daca columbofilul nu a spus nimic altceva decat ca “sportul columbofil este un hobby bun si ca forma si calitatea acestuia sunt importante”, povestea nu este considerata indeajuns de interesanta. Ori va fi rescrisa ori va fi anulata de un editor care crede ca nu este ceea ce oamenii se asteapta sa citeasca. Jurnalistul din prag parea sa fie din categoriia jurnalistilor mai putin stupizi, ceea ce nu o pot numi putin noroc bun; jurnalisitii din aceasta categorie cred ca ei ar trebui sa fie un fel de critic.

DESPRE PORUMBEI

“Vreau sa scriu un articol despre pariuri si dopaj. Va aparea intr-un ziar mare, dar vremea nu e buna pentru pasari, nu-I asa?” a spus jurnalistul mai putin stupid. Eram perplex (uimit).

Stiam cate de batuti in cap si naivi pot fi acesti jurnalisti, dar ideea nebuna ca eu nu as fi in stare sa vad ca vrea era intr-adevar rea m-a iritat la culme. Un lucru ma irita la culme, aroganta combinata cu remarci stupide.

Pariurile si dopajul?

Oare nu l-as putea lovi in cap cu vreun ulcior sau vreo vaza, de-abia ma stapaneam sa il lovesc in asa fel sa nu mai fie in stare sa procreeze vreodata. In final, le cunosc felul de a fi. Esti blocat cu ei o jumatate de zi, crezand ca le-ai prezentat un cadru pozitiv al sportului pe care il practici, atunci ei pleaca, luand cu ei bricheta ta, dupa aceea apare o poveste senzationala si negativa in ziar iar a doua zi vecinii se uitau vroind sa spuna:” asa rata hobby-ul tau?”

ADEVARUL

“De ce doar aspectele controversate te intereseaza” l-am intrebat pe jurnalistul mai putin stupid. Fiecare persoana cu putina stiinta de carte vor sa scrie intr-un ziar, nu nimic mai usor decat sa ai un card de presa. Cu o barba de o zi, mustata falsa si haine murdare, acestia sunt in cautarea unei povesti, nicioadata cautand adevarul. Lucrul important este ca articolul sa fie citit. “Incepi sa devii o adevarate bataie de cap. De ce nu vrei sa scrii un articol despre un campion din sportul columbofil? Nu m-ar deranja sa te ajut in acest sens” S-a incruntat, a plecat si dupa cateva zile a revenit. Avea o bucata de hartie cu cateva nume. Erau numele unor presupusi mari campioni. NU am nicio idee cum a facut rost de aceste nume dar a fost de ajuns sa te faca sa cazi jos plangand. Doua nume nu numai ca nu erau campioni, dar nici macar nu zboara porumbei. Al treilea nume a zburat porumbei , iar al patrulea era mor ca si cel de-al cincilea nume din lista. Cel de-al saselea nume, G, m-a interesat. Am auzit ca avusese un rezultat fantastic un week-end inainte. In orice caz, G, era cineva care totusi obtinu-se ceva.

DOVEZI

Faptul ca G a avut “douazeci de porumbei clasati la Orleans” a fost o stire care s-a raspandit foarte repede. Pana la urma au fost 15 porumbei, dar inca erau destui ca sa il puna in lumina reflectoarelor. Ce s-a mai intamplat? J Z a avut 3 porumbei clasati, neputand fi comparat cu cei 15 ai lui G, dar… JZ a angajat doar 3 porumbei la concurs pe cand G a angajat 48. Iar JZ a avut toti porumbeii acasa pe cand lui G ii mai lipseau 33 de porumbei. Altii au avut 3 porumbei clasati din 5 angajati, altii 4 din 9 porumbeii angajati. Acesti columbofili nu au avut parte de nicio publicitate, dar toti au avut rezultate mai bune decat G, despre care toti vorbeau.

SPECTACOLUL

De multe ori oamenii interpreteaza rezultatele incorect. Cineva “cu 10 porumbeii in prima parte a clasamentului” s-ar putea sa aibe parte de mai multa reclama, dar de multe ori ceilalti care au rezultate mai bune nu sunt remarcati. Nu sunt remarcati deoarece concureaza cu porumbei putini. In ziarele locale, ziare columbofile, ziare cotidiene si site-urile columbofile de regula sunt mentionati primii 10 porumbei clasati. Informatia aceasta nu arata cine a avut cel mai bun rezultat, doar cine a avut primele sosiri. Dupa fiecare cursa iti dai seama din nou ca acest lucru conteaza in sportul columbofil. “Jan o pasare la 10”. “Piet la 12”. “Henk la 14, dar el are doi kilometri peste” Asa vorbesc oamenii. Cati porumbei a imbarcat Jan, Piet si Henk in cursa respectiva? Asa ceva oamenii nu prea discuta. Si totusi este un aspect important in analizarea corecta a rezultatelor. Despre castigatorii curselor nationale se scriu multe, nu e nimic gresit, dar… Daca vrei sa cunosti cat de puternica este o crescatorie, pentru ca vrei sa cumperi porumbei (de exemplu), chiar si primul loc intr-o cursa nationala,  indiferent de cat de laudat este, nu inseamna foarte mult.

Un columbofil care, la o cursa nationala cu 10.000 de porumbei, incepe sa claseze incepand cu locul 100 si care pana la locul 500 are toti cei 6 porumbei angajati, clasati, acest columbofil este cel care are performante de top. Dar cine citeste pana sa ajunga la locul 500? Din acest motiv sunt multi care concureaza cu un numar mai mare de porumbei, acestia spera ca unul sau cativa din pasarile lor se vor intoarce devreme, astfel se asigura ca numele lor apar in media din intreaga lume. Si nu sunt japonezi, taiwanezi sau americani care vor cauta mult mai departe de atat. Acestia nu vor sa cerceteze curse cu 100 de porumbei, dina care 80 provin de la aceleasi crescator.

O POVESTE MAI LUNGA

In trecut, cand concursurile cu porumbeii tineri de la Orleans erau foarte populare, cateodata se spunea: “Daca am o pasare in primele 3 la nivel national, celelalte pot sta o saptamana acasa. Ai vazut, AS a obtinut inca un rezultat bun” vor spune ei. Cateodata auzi ca un anume columbofil are mereu “noroc” cand cumpara porumbei. Poate acesti columbofili sunt doar putin mai destepti. “Este G cineva care sa apara intr-un articol dintr-un ziar.?” Jurnalistul mai putin stupid a intrebat. “Aceasta este o poveste mai lunga” i-am spus.

Autor: Ad Schaerlaeckens

Traducere: Andrei Bondar

© Ad Schaerlaeckens

Otetul de mere si usturoiul – Ad Schaerlaeckens

În columbofilia modernã, e greu sã ai succes dacã ignori veterinarul sau medicamentele. Unii consultã medicul veterinar înainte de startul sezonului competitional, înainte de începerea sezonului de reproductie si a celui de nãpârlire, altii îl viziteazã în fiecare lunã sau chiar sãptãmânal. Sunt unii oameni care solicitã consult de specialitate numai atunci când considerã cã pãsãrile au o problemã de sãnãtate sau dupã o etapã proastã, altii au propriul medic veterinar care se deplaseazã la domiciliul lor aproape în fiecare lunã pentru control. Printre crescãtorii care nu au apelat aproape deloc la ajutorul omului în halat alb se numãrã Klack si subsemnatul. Ceea ce am încercat sã facem, atât eu cât si regretatul Klack, a fost sã prevenim aparitia problemelor.

MOTIV

– imi dau toatã silinta pentru a tine sub control tricomonoza de unul singur. Sunã a laudã, dar cred cã îmi pot da seama dacã pãsãrile au nevoie de tratament. Asta se întâmplã atunci când puii nu cresc armonios, ci slãbesc, si atunci când produc excremente apoase, care miros foarte urât. Atunci când corpul porumbeilor maturi nu este ferm si gâturile nu sunt curate (prezentând mucozitãti), nu mã duc la veterinar, ci tratez.
– nu tratez niciodatã împotriva coccidiozei de vreme ce asta nu ar trebui sã fie o problemã într-un mediu uscat.
– nici paratifosul nu reprezintã o problemã pentru mine atâta timp cât nu îmi asum nici un risc si tratez în fiecare toamnã, timp de douã sãptãmâni.
– incerc sã previn aparitia problemelor respiratorii folosind un medicament ieftin, aplicat în perioada de iarnã. Acesta se numeste oxigen. Mi-l procur tinând pãsãrile în voliere deschise, indiferent de starea vremii.
– si cu Adeno/Coli rar am avut probleme.

Cu mult timp în urmã, unii dintre puii mei sufereau de infectia cu Coli, iar ceea ce am fãcut a fost… nimic! Unii au murit, îmi pare rãu pentru ei, poate cã le-as fi salvat vietile dacã i-as fi tratat, dar am sfârsit prin a detine în crescãtorie pãsãri care sunt mai puþin vulnerabile.

DISCUTII

Asta nu înseamnã cã nu discut niciodatã cu medicul veterinar sau cu oamenii de stiinþã. Pe timpul iernii particip la multe seminarii, alãturi de o serie întreagã de medici veterinari. Îmi plac seminarele, însã cel mai mult îmi place intervalul acela de o orã care urmeazã dupã sfârsitul seminarului sau dineurile care se organizeazã la sfârsit. Atunci e momentul când se se adunã laolaltã toþi participantii, inclusiv veterinarii si/sau cercetãtorii. E de la sine înteles cã atunci discutãm despre problemele de sãnãtate si medicatia porumbeilor. Însã e oarecum ciudat sã-i vezi pe acei oameni, care se presupune cã stiu totul, cum se contrazic pe marginea atât de multor subiecte. În special în privinta vaccinãrii împotriva paratifosului, care e o temã controversatã. Spre surprinderea mea, niciodatã nu am întâlnit pânã acum un medic veterinar sau un cercetãtor care sã nu promoveze otetul (de mere), desi acest produs nu le aduce nici un profit.

OTETUL SI USTUROIUL

Cele mai mari probleme de sãnãtate cu care se confruntã porumbeii sunt salmoneloza, tricomonoza si Adeno/coli. Agentii patogeni care provoacã aceste boli se rãspândesc prin intermediul apei si multi dintre “oamenii isteti” sunt de accord cã otetul este un bun dezinfectant. Otetul este un dusman natural al multor bacterii, mentine un echilibru în interiorul sistemului digestiv si are chiar un efect pozitiv asupra digestiei hranei. Se presupune cã e un dezinfectant mai bun decât clorura de var împotriva salmonelozei. Am auzit un cercetãtor spunând cã noi, crescãtorii de porumbei, am scuti niste bani dacã am pune frecvent otet de mere PLUS usturoi în apa de bãut a porumbeilor. Astfel, nu va mai trebui sã administrãm atât de multe antibiotice mai târziu. E important sã reîmprospãtãm frecvent apa de bãut, sã punem apã proaspãtã, curatã, deoarece apa contaminatã e unul dintre cele mai des întâlnite medii de rãspândire a agenþilor patogeni, acestia trecând de la un porumbel la altul pânã se contamineazã tot efectivul. Dar apa care contine si putin otet ar trebui sã fie si mai bunã.

ACUM CRED

Un cercetãtor foarte documentat a afirmat odatã cã stropirea sistematicã a peretilor cu putin otet diluat în apã e mult mai eficientã decât vãruirea pe care multi crescãtori o aplicã. Cei care mi-au citit articolele sau mã cunosc personal stiu cã sunt sceptic în privinta majoritãtii aditivilor care sunt promovati atât de agresiv prin intermediul canalelor media. Odatã am crezut în eficienta iaurtului sau a laptelui bãtut în stoparea Adeno/coli (boala pãsãrilor tinere), dar mi-am pierdut încrederea în aceste produse. Nici în otet nu am crezut vreodatã. Însã, dupã multe discuþii cu medicii veterinari si oamenii de stiinþã si dupã ce l-am întâlnit pe tipul care n-a mai avut probleme cu Adeno/coli si tricomonoza de când a început sã administreze frecvent otet de mere si usturoi în apa de bãut, am început sã am dubii si sã devin un partizan al acestei metode. Nu-mi pot imagina ca toti acesti specialisti sã se însele în privinta unor produse care oricum nu le aduc nici un profit.

Autor: Ad Schaerlaeckens

Traducere: Crescatoria de Porumbei

© Ad Schaerlaeckens

 

Porumbei mai buni pentru oameni obisnuiti – Ad Schaerlaeckens

Uneori oamenii se întreabă ce lucruri sunt mai importante în sportul columbofil pentru a fi un concurent de succes. Aici ei compară următoarele criterii:
– rolul columbofilului;
– rolul unei voliere bune;
– rolul hrănirii şi tratamentelor;
– rolul porumbeilor.
Unii oameni spun: calitatea păsărilor este cel mai important lucru care te face concurent de succes, urmează voliera şi în sfârşit columbofilul.
Alţii spun: o volieră bună este 50% răspunzătoare pentru succese, calitatea păsărilor 20 % şi tot aşa. Eu cred că rolul columbofilului este cel mai important.
Campionii “au sportul între degete” aşa cum spun olandezii. Ceea ce vor ei să spună este că unii oameni au simţuri bine pentru porumbei, alţii oricum niciodată nu vor învăţa, în ciuda bunelor lor intenţii.
De ce cred că rolul columbofilului este cel mai important?
Un bun columbofil fiţi sigur că are o volieră bună;
Un bun columbofil veţi vedea, este cel care ia păsări bune;
Un bun columbofil este cel care ştie cum să umble cu păsările, el are lucrurile sub control.
Voliera sau porumbeii oricum nu au nimic sub control.
Voliera nu poate vedea dacă este populată de păsări bune.
Porumbeii nu sunt capabili să facă climatul din volieră mai bun.
Columbofilul poate să facă toate aceste lucruri totuşi….
Când un columbofil este bun, ştie cât de importantă este calitatea păsărilor şi ştie cum şi de unde să le obţină. Mulţi oameni se întreabă cum unii prieteni au adesea atâta succes când importă păsări în timp ce alţii greşesc atât de des.
Cum să acţionezi şi unde să te duci să iei păsări bune?

Columbofilul
Bineânţeles vorbesc despre sportul din Olanda şi Belgia. Dar rădăcinile acestui sport sunt în aceste 2 ţări,
încă mulţi columbofili concurează aici într-o competiţie puternică şi este puţin probabil că ei fac lucruri rele. Deci poate de la ei fiecare poate învăţa.
Să începem mai întâi cu un paragraf important.
Cum să acţionezi când încerci să îmbunătăţeşti calitatea familiei tale de păsări este ceva ce diferă de la un columbofil la altul. Depinde foarte mult de ceea ce eşti şi cine eşti.
– Nu sunt banii o problemă pentru tine sau sunt?
– Următoarea întrebare care se ridică: care este poziţia ta în sport? Eşti deja campion sau nu?

Bogatul
Oamenii pentru care banii nu sunt o problemă cumpără chiar superpăsările sau puii lor.
Banii îi plasează într-o poziţie privilegiată, ei au mai multe şanse să aibă succes dar nu mai mult decât atât!!!. Deci şanse, nu certitudini. Ei nu sunt niciodată siguri, mulţumesc dumnezeule..
Dacă ar fi fost atât de simplu, numai bogaţii ar fi trebuit să fie campioni în câţiva ani de zile.
Dar sunt atât de multe exemple de oameni bogaţi care au ratat fără nici o speranţă.
Ei au cumpărat super păsări într-adevăr, dar numai aceasta nu i-a făcut super concurenţi.
Iată un exemplu amuzant cu ce s-a întâmplat în Olanda recent: era un tip American care a cheltuit o avere să cumpere AŞI Provinciali şi Naţionali şi campioni. După această afacere el a căutat să arate rezultatele sale în Olanda. Deci a construit o volieră mare şi scumpă în care a pus cele mai bune păsări pe care le-a putut cumpăra. Cu urmaşii lor el vroia să concureze.
Unii columbofili din clubul mic unde era au fost puţin cam nervoşi la început. “să concurezi împotriva puilor tuturor acestor AŞI??. Nu face aceasta competiţia cam nedreaptă? – întrebau ei.
Unii dintre ei se considerau deja învinşi chiar dinainte de a începe sezonul de concursuri.
Apoi a venit momentul când acest american într-adevăr a început să concureze cu puii aşilor care îl costaseră o avere.
Ştiţi ce s-a întâmplat?
În afară de câteva succese accidentale nu a făcut nimic, dimportivă: el a fost zdrobit de membrii clubului. Acei membri ai clubului care niciodată nu cheltuiseră nici un ban pe păsări îl umileau săptămână de săptămână, chiar mai mult, acest american devenise o mare glumă.
Deci pentru oamenii cu bani este uşor să obţină păsări bune dar aceasta nu îi face automat campioni.

Campionii
În afară de aceşti bogaţi, este o altă categorie mică de columbofili care este specială: aceia care sunt deja campioni. Un om care deja este campion acţionează diferit faţă de majoritatea columbofililor când încearcă să-şi îmbunătăţească păsările. Ei adesea au contacte bune şi schimbă păsări cu alţi campioni. Sau lasă pe altul să folosească un mascul sau o femelă pentru un an sau aşa ceva (îi împrumută).
Aceasta s-a întâmplat cu Houben şi Verbruggen……au schimbat doar o singură pasăre şi amîndoi au avut succese cu urmaşii. Aceeaşi poveste pentru Engels şi Van Hove Uytterhoeven. Ei amândoi au avut succese cu porumbei pe care i-au luat unul de la altul, nici un ban nu a fost implicat.
Deci campionii care vor să-şi îmbunătăţească familia lor vor încerca doar foarte puţine importuri deoarece ei înşişi deja au păsări bune.
Majoritatea columbofililior totuşi nu sunt bogaţi şi nici atâţia campioni nu sunt.
Care este sfatul pentru ei, oamenii obişnuiţi să ia păsări bune?
Să dea mari lovituri (tunuri)? Bineânţeles că nu.

Greşeala
“Marile lovituri” pot fi împărţite în gouă grupe:
1. Sunt acei oameni care sunt faimoşi în străinătate deoarece ei sunt oameni de afaceri deştepţi. Ei nu înseamnă nimic în concursuri în ţara lor dar ştiu cât de importante sunt pedigreele şi rasele şi ştiu cum să manipuleze presa.
Spre surprinderea colegilor, ei pot vinde păsările ca pâinea caldă. Sund adesea păsări cu pedigree impresionante dar nimic mai mult.
De ce acei cumpărători străini nu studiază rezultatele înaintea pedigreelor? întreabă prietenii.
Pentru acei cumpărători rezultatele nu par a fi importante: pedigreele şi rasa oricum sunt importante. În Olanda şi Belgia ei spun: aceşti străini cumpără o bucată de hârtie (pedigreul) de la acei necunoscuţi şi primesc o pasăre pentru ea.
Olandezii şi belgienii cu simţuri comune îşi dau seama că aşa zişii “oameni ai pedigreelor” nu sunt cei ce trebuie contactaţi pentru a obţine păsări bune.
Dar am spus, sunt două grupe de nume mari.

2. Ceilalţi sunt oameni care îşi merită faima.
Mă gândesc la oameni ca Toye, Engels, Dobbelaere, de Vooght, Bolle, v d Wegen şi mulţi alţii.
Ei pot să arate rezultatele bune şi în consecinţă ei trebuie să aibă porumbei buni. Ei nu au devenit mari în străinătate mitiund reporteri sau printr-o propagandă şireată. Problema pentru oamenii medii din Europa este că astfel de oameni sunt atât de scumpi deoarece majoritatea cumpărătorilor străini nu sunt naivi şi ştiu despre ei deasemenea. Deci aceşti tipi (adică adevăratele mari lovituri) au cerere mare pentru păsări şi în consecinţă preţurile pe care le solicită cresc foarte mult. Cu alte cuvinte: acei columbofili ar putea fi oamenii la care să te duci să iei păsări bune dacă nu ar fi atât de scumpi pentru oamenii obişnuiţi.
Vestea bună este că oricum ei nu sunt singurii cu păsări bune.

Sfatul 1
Pentru oamenii medii care nu au mulţi bani să cheltuie, primul sfat este: uită de numele mari şi uită publicitatea din presă.
Atât în Olanda cât şi în Belgia apar multe reportaje false despre falşi campioni şi de ce nu poate fi la fel în alte ţări?
Ceea ce trebuie să facă oamenii obişnuiţi este să se apropie de columbofilii din zona lor, de cei care îi înving săptămână de săptămână.
Ei cunosc rezultatele deoarece se confruntă cu ei la fiecare concurs şi cunosc omul. Ultimul lucru este important. Să fii campion în acest sport este ceva dar să fii cinstit când vinzi păsările este altceva. Când văd potenţiali cumpărători studiind ochii unui porumbel, reacţia mea este câteodată: “nu trebuie să priveşti pasărea în ochi ci columbofilul”.
Din fericire majoritatea oamenilor sunt cinstiţi şi trişorii formează o minoritate. Şi dacă acest columbofil cu păsări bune este un om deştept, îl va trata bine pe colegul său.
Deoarece el îşi dă seama că el poate fi campion atâta timp cât pierzătorii concurează împotriva lui. Dacă pierzătorii se satură să fie învinşi şi renunţă la sport, campionii vor fi ca împăraţii fără imperiu. Sportul nostru este ca şi celelalte: fără pierzători nu sunt învingători.
Este atât de simplu.
Un alt motiv pentru care mai bine iei porumbei de la aceşti columbofili mai buni din zona ta este că îşi dau seama că mai târziu te vor vedea din nou şi din nou după afacere. Dacă păsările pe care le-ai dat nu sunt bune, el se va confrunta cu aceasta pentru tot restul vieţii, poate şi numai uitându-se în ochii tăi.

Sfatul 2
În plus perioada este foarte importantă, nu mai puţin pentru cumpărătorii străini care doresc pui de la campioni Olandezi sau Belgieni. Cea mai bună perioadă este vara sau renunţă.
Motivul este că columbofilii europeni concurează puii lor din iunie până în august şi orice om serios are grijă de el mai întâi …..ceea ce înseamnă că primele două serii din cei mai buni porumbei ai săi îi opreşte pentru el. Mulţi oameni fac greşeala că ei vor tineri la începutul anului. Aceasta este o mare greşeală deoarece nu poţi să-i obţii din cei mai buni atunci. Acei super campioni Europeni care pretind că vând pui din cei mai buni porumbei ai lor în februarie sau martie nu sunt super campioni ci super mincinoşi. Deci obţine tineri (dacă de la columbofili europeni)nu până primăvara sau chiar mai bine mai târziu. Am spus că cea mai bună cale pentru campioni să-şi îmbunătăţească familia lor este să importe doar câteva păsări pe an deoarece ei deja au păsări bune. Dacă vor să importe multe, păsările proprii cele mai bune pot fi neglijate. Dar dacă nu ai păsări bune deloc, este mai bine să iei mai multe deodată.
Deci păsări ieftine de la acei tipi din zona ta care te bat.

Exemple Credeţi-mă, mulţi oameni au devenit campioni acţionând cum am descris anterior.
Unii chiar au devenit nume mondiale cu această metodă.

a. William Geerts este unul din ei. El locuia într-o zonă unde locuia şi Fons Jacobs. Jacobs a fost un bătrân, necunoscut înainte, care concura doar la distanţă scurtă şi medie. Geerts s-a căsătorit, s-a mutat în locul unde locuieşte în prezent (oraşul Schilde) şi între timp a obţinut o serie de ouă de la bătrînul său prieten, deoarece ştia cât de bun era el. Ouăle le-a obţinut aproape gratis. Doi ani mai târziu (1978), el a fost teroarea Uniunii Antwerpen.
Numele Geerts s-a răspândit ca un foc sălbatic în toată lumea, despre bătrânul Fons Jacobs care i-a furnizat lui păsări bune, nimeni nu a vorbit.

b. Gommaire Verbruggen a luat faimosul său “As”. El a plătit bani buni pentru el într-adevăr dar omul de la care luase acest “As” (Maurice v d Velden) avea părinţii săi de la un columbofil necunoscut de 80 de ani.
Eu însumi locuiesc doar la 5 minute de oraşul unde defunctul Gust Hofkens trăia. În anii 70 el era de neânvins dar din nou necunoscut. Hofkens a devenit faimos cu puţin timp înainte moartea sa şi chiar mai mult după moartea sa. Destul de amuzant, atunci el nu avea deloc păsări bune.

c. Jan Grondelaers, vulpea deşteaptă, a aflat despre rezultatele lui Hofkens când era în vârful carierei şi s-a dus la momentul potrivit, când Hofkens era încă necunoscut şi …. foarte ieftin. În special urmaşii păsărilor de la Hofkens l-au făcut faimos pe Grondelaers.

Si atunci rasele??
Rasa este o speculaţie.
Rasa este o invenţie a brokerilor castelelor din aer.
Rasa este un balon.
Rasa este un steag care trebuie să acopere o încărcătură bună de nimic.
Rasa este un cuvânt care trebuie să compenseze calitatea slabă.
Cei mai mulţi americani, Japonezi şi taiwanezi care au vizitat Olanda şi Belgia ştiu despre aceasta. Vizitele lor la campioni i-au făcut să-şi dea seama că au avut creierele spălate prea mult timp. Aceasta era în acele zile când prea puţini oameni aveau prea multă putere. Dar vremurile s-au schimbat.
Deci drag columbofil, dacă nu eşti bogat nu este un motiv să disperi.
Poţi deveni campion la fel de bine ca oamenii cu bani. Este puţin mai greu dar tu trebuie să fii puţin mai deştept. Deşteptăciunea trebuie să compenseze lipsa banilor. Sunt atât de multe exemple de oameni fără bani care au devenit campioni urmând calea pe care am descris-o, luând aceste sfaturi în serios.
În acest sport nu trebuie să fii tânăr ca să învingi.
În acest sport nu trebuie să fii bărbat ca să învingi.
În acest sport nu trebuie să fii atlet ca să învingi.
În acest sport nu trebuie să fii savant ca să învingi.
Şi în acest sport nu trebuie să fii bogat ca să învingi.
Trebuie doar să vezi purul adevăr, nu trebuie să crezi tot ce este scris sau ce ţi se spune. Trebuie să ai ochii deschişi şi să ai simţuri pentru păsări.
Nu face aceasta sportul cu porumbei atât de unic şi atât de amuzant??

Autor: Ad Schaerlaeckens

Traducere: Crescatoria de Porumbei

© Ad Schaerlaeckens

Porumbei mai buni pentru oameni obisnuiti – Ad Schaerlaeckens

Uneori oamenii se întreabă ce lucruri sunt mai importante în sportul columbofil pentru a fi un concurent de succes. Aici ei compară următoarele criterii:
– rolul columbofilului;
– rolul unei voliere bune;
– rolul hrănirii şi tratamentelor;
– rolul porumbeilor.
Unii oameni spun: calitatea păsărilor este cel mai important lucru care te face concurent de succes, urmează voliera şi în sfârşit columbofilul.
Alţii spun: o volieră bună este 50% răspunzătoare pentru succese, calitatea păsărilor 20 % şi tot aşa. Eu cred că rolul columbofilului este cel mai important.
Campionii “au sportul între degete” aşa cum spun olandezii. Ceea ce vor ei să spună este că unii oameni au simţuri bine pentru porumbei, alţii oricum niciodată nu vor învăţa, în ciuda bunelor lor intenţii.
De ce cred că rolul columbofilului este cel mai important?
Un bun columbofil fiţi sigur că are o volieră bună;
Un bun columbofil veţi vedea, este cel care ia păsări bune;
Un bun columbofil este cel care ştie cum să umble cu păsările, el are lucrurile sub control.
Voliera sau porumbeii oricum nu au nimic sub control.
Voliera nu poate vedea dacă este populată de păsări bune.
Porumbeii nu sunt capabili să facă climatul din volieră mai bun.
Columbofilul poate să facă toate aceste lucruri totuşi….
Când un columbofil este bun, ştie cât de importantă este calitatea păsărilor şi ştie cum şi de unde să le obţină. Mulţi oameni se întreabă cum unii prieteni au adesea atâta succes când importă păsări în timp ce alţii greşesc atât de des.
Cum să acţionezi şi unde să te duci să iei păsări bune?

Columbofilul
Bineânţeles vorbesc despre sportul din Olanda şi Belgia. Dar rădăcinile acestui sport sunt în aceste 2 ţări,
încă mulţi columbofili concurează aici într-o competiţie puternică şi este puţin probabil că ei fac lucruri rele. Deci poate de la ei fiecare poate învăţa.
Să începem mai întâi cu un paragraf important.
Cum să acţionezi când încerci să îmbunătăţeşti calitatea familiei tale de păsări este ceva ce diferă de la un columbofil la altul. Depinde foarte mult de ceea ce eşti şi cine eşti.
– Nu sunt banii o problemă pentru tine sau sunt?
– Următoarea întrebare care se ridică: care este poziţia ta în sport? Eşti deja campion sau nu?

Bogatul
Oamenii pentru care banii nu sunt o problemă cumpără chiar superpăsările sau puii lor.
Banii îi plasează într-o poziţie privilegiată, ei au mai multe şanse să aibă succes dar nu mai mult decât atât!!!. Deci şanse, nu certitudini. Ei nu sunt niciodată siguri, mulţumesc dumnezeule..
Dacă ar fi fost atât de simplu, numai bogaţii ar fi trebuit să fie campioni în câţiva ani de zile.
Dar sunt atât de multe exemple de oameni bogaţi care au ratat fără nici o speranţă.
Ei au cumpărat super păsări într-adevăr, dar numai aceasta nu i-a făcut super concurenţi.
Iată un exemplu amuzant cu ce s-a întâmplat în Olanda recent: era un tip American care a cheltuit o avere să cumpere AŞI Provinciali şi Naţionali şi campioni. După această afacere el a căutat să arate rezultatele sale în Olanda. Deci a construit o volieră mare şi scumpă în care a pus cele mai bune păsări pe care le-a putut cumpăra. Cu urmaşii lor el vroia să concureze.
Unii columbofili din clubul mic unde era au fost puţin cam nervoşi la început. “să concurezi împotriva puilor tuturor acestor AŞI??. Nu face aceasta competiţia cam nedreaptă? – întrebau ei.
Unii dintre ei se considerau deja învinşi chiar dinainte de a începe sezonul de concursuri.
Apoi a venit momentul când acest american într-adevăr a început să concureze cu puii aşilor care îl costaseră o avere.
Ştiţi ce s-a întâmplat?
În afară de câteva succese accidentale nu a făcut nimic, dimportivă: el a fost zdrobit de membrii clubului. Acei membri ai clubului care niciodată nu cheltuiseră nici un ban pe păsări îl umileau săptămână de săptămână, chiar mai mult, acest american devenise o mare glumă.
Deci pentru oamenii cu bani este uşor să obţină păsări bune dar aceasta nu îi face automat campioni.

Campionii
În afară de aceşti bogaţi, este o altă categorie mică de columbofili care este specială: aceia care sunt deja campioni. Un om care deja este campion acţionează diferit faţă de majoritatea columbofililor când încearcă să-şi îmbunătăţească păsările. Ei adesea au contacte bune şi schimbă păsări cu alţi campioni. Sau lasă pe altul să folosească un mascul sau o femelă pentru un an sau aşa ceva (îi împrumută).
Aceasta s-a întâmplat cu Houben şi Verbruggen……au schimbat doar o singură pasăre şi amîndoi au avut succese cu urmaşii. Aceeaşi poveste pentru Engels şi Van Hove Uytterhoeven. Ei amândoi au avut succese cu porumbei pe care i-au luat unul de la altul, nici un ban nu a fost implicat.
Deci campionii care vor să-şi îmbunătăţească familia lor vor încerca doar foarte puţine importuri deoarece ei înşişi deja au păsări bune.
Majoritatea columbofililior totuşi nu sunt bogaţi şi nici atâţia campioni nu sunt.
Care este sfatul pentru ei, oamenii obişnuiţi să ia păsări bune?
Să dea mari lovituri (tunuri)? Bineânţeles că nu.

Greşeala
“Marile lovituri” pot fi împărţite în gouă grupe:
1. Sunt acei oameni care sunt faimoşi în străinătate deoarece ei sunt oameni de afaceri deştepţi. Ei nu înseamnă nimic în concursuri în ţara lor dar ştiu cât de importante sunt pedigreele şi rasele şi ştiu cum să manipuleze presa.
Spre surprinderea colegilor, ei pot vinde păsările ca pâinea caldă. Sund adesea păsări cu pedigree impresionante dar nimic mai mult.
De ce acei cumpărători străini nu studiază rezultatele înaintea pedigreelor? întreabă prietenii.
Pentru acei cumpărători rezultatele nu par a fi importante: pedigreele şi rasa oricum sunt importante. În Olanda şi Belgia ei spun: aceşti străini cumpără o bucată de hârtie (pedigreul) de la acei necunoscuţi şi primesc o pasăre pentru ea.
Olandezii şi belgienii cu simţuri comune îşi dau seama că aşa zişii “oameni ai pedigreelor” nu sunt cei ce trebuie contactaţi pentru a obţine păsări bune.
Dar am spus, sunt două grupe de nume mari.

2. Ceilalţi sunt oameni care îşi merită faima.
Mă gândesc la oameni ca Toye, Engels, Dobbelaere, de Vooght, Bolle, v d Wegen şi mulţi alţii.
Ei pot să arate rezultatele bune şi în consecinţă ei trebuie să aibă porumbei buni. Ei nu au devenit mari în străinătate mitiund reporteri sau printr-o propagandă şireată. Problema pentru oamenii medii din Europa este că astfel de oameni sunt atât de scumpi deoarece majoritatea cumpărătorilor străini nu sunt naivi şi ştiu despre ei deasemenea. Deci aceşti tipi (adică adevăratele mari lovituri) au cerere mare pentru păsări şi în consecinţă preţurile pe care le solicită cresc foarte mult. Cu alte cuvinte: acei columbofili ar putea fi oamenii la care să te duci să iei păsări bune dacă nu ar fi atât de scumpi pentru oamenii obişnuiţi.
Vestea bună este că oricum ei nu sunt singurii cu păsări bune.

Sfatul 1
Pentru oamenii medii care nu au mulţi bani să cheltuie, primul sfat este: uită de numele mari şi uită publicitatea din presă.
Atât în Olanda cât şi în Belgia apar multe reportaje false despre falşi campioni şi de ce nu poate fi la fel în alte ţări?
Ceea ce trebuie să facă oamenii obişnuiţi este să se apropie de columbofilii din zona lor, de cei care îi înving săptămână de săptămână.
Ei cunosc rezultatele deoarece se confruntă cu ei la fiecare concurs şi cunosc omul. Ultimul lucru este important. Să fii campion în acest sport este ceva dar să fii cinstit când vinzi păsările este altceva. Când văd potenţiali cumpărători studiind ochii unui porumbel, reacţia mea este câteodată: “nu trebuie să priveşti pasărea în ochi ci columbofilul”.
Din fericire majoritatea oamenilor sunt cinstiţi şi trişorii formează o minoritate. Şi dacă acest columbofil cu păsări bune este un om deştept, îl va trata bine pe colegul său.
Deoarece el îşi dă seama că el poate fi campion atâta timp cât pierzătorii concurează împotriva lui. Dacă pierzătorii se satură să fie învinşi şi renunţă la sport, campionii vor fi ca împăraţii fără imperiu. Sportul nostru este ca şi celelalte: fără pierzători nu sunt învingători.
Este atât de simplu.
Un alt motiv pentru care mai bine iei porumbei de la aceşti columbofili mai buni din zona ta este că îşi dau seama că mai târziu te vor vedea din nou şi din nou după afacere. Dacă păsările pe care le-ai dat nu sunt bune, el se va confrunta cu aceasta pentru tot restul vieţii, poate şi numai uitându-se în ochii tăi.

Sfatul 2
În plus perioada este foarte importantă, nu mai puţin pentru cumpărătorii străini care doresc pui de la campioni Olandezi sau Belgieni. Cea mai bună perioadă este vara sau renunţă.
Motivul este că columbofilii europeni concurează puii lor din iunie până în august şi orice om serios are grijă de el mai întâi …..ceea ce înseamnă că primele două serii din cei mai buni porumbei ai săi îi opreşte pentru el. Mulţi oameni fac greşeala că ei vor tineri la începutul anului. Aceasta este o mare greşeală deoarece nu poţi să-i obţii din cei mai buni atunci. Acei super campioni Europeni care pretind că vând pui din cei mai buni porumbei ai lor în februarie sau martie nu sunt super campioni ci super mincinoşi. Deci obţine tineri (dacă de la columbofili europeni)nu până primăvara sau chiar mai bine mai târziu. Am spus că cea mai bună cale pentru campioni să-şi îmbunătăţească familia lor este să importe doar câteva păsări pe an deoarece ei deja au păsări bune. Dacă vor să importe multe, păsările proprii cele mai bune pot fi neglijate. Dar dacă nu ai păsări bune deloc, este mai bine să iei mai multe deodată.
Deci păsări ieftine de la acei tipi din zona ta care te bat.

Exemple Credeţi-mă, mulţi oameni au devenit campioni acţionând cum am descris anterior.
Unii chiar au devenit nume mondiale cu această metodă.

a. William Geerts este unul din ei. El locuia într-o zonă unde locuia şi Fons Jacobs. Jacobs a fost un bătrân, necunoscut înainte, care concura doar la distanţă scurtă şi medie. Geerts s-a căsătorit, s-a mutat în locul unde locuieşte în prezent (oraşul Schilde) şi între timp a obţinut o serie de ouă de la bătrînul său prieten, deoarece ştia cât de bun era el. Ouăle le-a obţinut aproape gratis. Doi ani mai târziu (1978), el a fost teroarea Uniunii Antwerpen.
Numele Geerts s-a răspândit ca un foc sălbatic în toată lumea, despre bătrânul Fons Jacobs care i-a furnizat lui păsări bune, nimeni nu a vorbit.

b. Gommaire Verbruggen a luat faimosul său “As”. El a plătit bani buni pentru el într-adevăr dar omul de la care luase acest “As” (Maurice v d Velden) avea părinţii săi de la un columbofil necunoscut de 80 de ani.
Eu însumi locuiesc doar la 5 minute de oraşul unde defunctul Gust Hofkens trăia. În anii 70 el era de neânvins dar din nou necunoscut. Hofkens a devenit faimos cu puţin timp înainte moartea sa şi chiar mai mult după moartea sa. Destul de amuzant, atunci el nu avea deloc păsări bune.

c. Jan Grondelaers, vulpea deşteaptă, a aflat despre rezultatele lui Hofkens când era în vârful carierei şi s-a dus la momentul potrivit, când Hofkens era încă necunoscut şi …. foarte ieftin. În special urmaşii păsărilor de la Hofkens l-au făcut faimos pe Grondelaers.

Si atunci rasele??
Rasa este o speculaţie.
Rasa este o invenţie a brokerilor castelelor din aer.
Rasa este un balon.
Rasa este un steag care trebuie să acopere o încărcătură bună de nimic.
Rasa este un cuvânt care trebuie să compenseze calitatea slabă.
Cei mai mulţi americani, Japonezi şi taiwanezi care au vizitat Olanda şi Belgia ştiu despre aceasta. Vizitele lor la campioni i-au făcut să-şi dea seama că au avut creierele spălate prea mult timp. Aceasta era în acele zile când prea puţini oameni aveau prea multă putere. Dar vremurile s-au schimbat.
Deci drag columbofil, dacă nu eşti bogat nu este un motiv să disperi.
Poţi deveni campion la fel de bine ca oamenii cu bani. Este puţin mai greu dar tu trebuie să fii puţin mai deştept. Deşteptăciunea trebuie să compenseze lipsa banilor. Sunt atât de multe exemple de oameni fără bani care au devenit campioni urmând calea pe care am descris-o, luând aceste sfaturi în serios.
În acest sport nu trebuie să fii tânăr ca să învingi.
În acest sport nu trebuie să fii bărbat ca să învingi.
În acest sport nu trebuie să fii atlet ca să învingi.
În acest sport nu trebuie să fii savant ca să învingi.
Şi în acest sport nu trebuie să fii bogat ca să învingi.
Trebuie doar să vezi purul adevăr, nu trebuie să crezi tot ce este scris sau ce ţi se spune. Trebuie să ai ochii deschişi şi să ai simţuri pentru păsări.
Nu face aceasta sportul cu porumbei atât de unic şi atât de amuzant??

Autor: Ad Schaerlaeckens

Traducere: Crescatoria de Porumbei

© Ad Schaerlaeckens

Blackpool si alte lucruri – Ad Schaerlaeckens

BLACKPOOL SI ALTE LUCRURI 

Eram in Blackpool impreuna cu alti 40.000 (?). Cel putin asa s-a zis, probabil 40,000 este exagerat, dar si daca ar fi fost jumatate, tot este mult. Iar unde sunt multi columbofili adunati, alti au simtit mirosul banilor. Asa ca “ceilalti” au transmis un mesaj in Blackpool, si daca ai fi vazut ceea ce promiteau, ai fi fost coplesit de multa lor caritate. Ei bine, caritate? Produsele lor minune, erau impachetate in cuvinte frumoase, dar scopul lor era sa isi umple buzunarele.

MEDICAMENTELE

Am zburat prea bine si pentru mult timp ca sa i-au in serios “secretele campionilor tinute ascunse care acum sunt scoase la lumina”. Columbofilii care au vizitat vreodata un eveniment columbofil in Germania spun ca este mai rau in Germania decat in Anglia.

Veterinarii (negustorii de pilule)? Cei care ar trebui sa protejeze porumbeii, dar cine protejeaza porumbeii de veterinari ( negostori de pilule). Eram in gradina, cand mi-a venit inspiratia sa scriu acest articol.

Am lasat televizorul pentru ca arau doar mizerii. Israelul a atacat Hezbollah inca odata, salutati de sotiile lor, copii si vecinii lor pentru bombele lor precise care totusi nu au fost atat de precise. Unul care si-a urmatit hotul in afara magazinului a ajuns el la inchisoare. Si alte mizerii de genu. M-a facut sa fiu atat deprimat incat am iesit din casa si am mers in gradina. Dupa care, am strivit primul tantar al sezonului, si am stat comfortabil intr-un scaun sub cativa pini.

DE NECREZUT

Acesti pini erau casa unor porumbei de padure, toata ziua erau ocupati sa aduca diverse lucruri ca sa-si construiasca cuibul. Am fost uimit de sanatatea lor. Porumbeii mei sunt sanatosi deobicei, da nu atat de netezi si stralucitori ca si acesti porumbei de padure; aproape ca puteai sa-ti vezi reflectia fetei in penele lor. Puii lor cresc ca si verzele, te poti intreba daca ceea ce vezi este ciudat sau nereal. Acestia supravietuiesc iernile cu aproape mai nimic de mancat sau baut zile intregi. Trebuie sa supravietuiasca fara vitamine, ceaiuri, electroliti, drojdie de bere, minerale, extract de plante si ierburi din jungla braziliana, acestia fiind nevoiti sa supravietuiasca doar cu lucrurile disponibile. Aceste pasari, nu numai ca supravietuisc iernile, dar nu sunt nici macar slabiti, ci mai degraba, se pare ca sunt mai puternici. Ma face sa ma gandesc la oamenii care se plang de E Coli, probleme respiratorii si alte boli, in timp ce porumbeii lor primesc tot ce “ar trebui” sa primeasca. Amestecuri pentru naparlit in perioada naparlirii, amestecuri de iarna in timpul iernii, amestecuri pentru reproducere in timp ce cresc puii, vitamine injectabile si tratamente si vaccinuri pentru orice. Si totusi nu porumbelul de padure ci porumbelul voiajor este cel afectat de toate plagile din Egipt.

NU ACELE!

Cineva care obisnuia sa aibe rezultate fantastice nu mai resuseste sa faca nimic. Acesta a renuntat la ideea de a mai zbura porumbeii, el crezand ca stie motivul. “Din cauza muschiului de pe acoperis”. Porumbeii nu pot sta departe de el, astfel poti uita de concursuri. L-am intrebat de cat timp are muschii pe casa (acoperis). “Din totdeauna” a raspuns el. L-am mai intrebat daca porumbei obisnuiau si inainte sa ciuguleasca muschii. Si intr-adevar asa era. “Chiar si atunci cand ii aveai pe “Blauwe” si pe “Goede Witpen”? l-am intrebat. Chiar si atunci, a raspuns. ”Nu obisnuiau si “Blauwe” si Goede Witpen” sa ciuguleasca acei muschi? l-am intrebat. Omul a inteles unde vroiam sa ajung. “Blauwe” si Goede Witpen” erau niste campioni pe care insa acum nu-I mai are. Adevarul dureros este ca lipsa rezultatelor este cauzata de lipsa pasarilor de calitate. Pe hartie pot parea promitatori, dar daca nu sunt indeajuns de buni, nu sunt, desi au niste pedigree impresionante. Cu astfel de porumbei poti incerca orice, nu va avea niciun efect, astfel incepe sa apara indoiala. Sa pui la indoiala crescatoria, mancarea, muschii de pe acoperis si in final sa te indoiesti de tine.

CEI BUNI !

Nu sunt multi curajosi care sa recunoasca ca sportul columbofil este primordial o chestiune de a fi capabil sau nu. De ce trei porumbei au rezultate si 20 nu au? Foarte simplu. Pentru ca celor 20 le lipsesc calitatea si sanatatea, deobicei amandoua. Ce ar trebui sa faci in aceste cazuri? Sa pastrezi pe cei buni si scapi foarte repede de cei slabi. Nu conteaza din ce porumbei provin. Orice ai face, nu pierde timpul desi putini porumbei au rezultate pe cand majoritea sunt slabi. Sunt unii columbofili care cred ca succesul lor se datoreaza unor secrete. Pana cand vine momentul cand nu mia au paari bune, dar ei totusi au secretul lor. Acela este momentul unei mari mizerii, disperare si o totala deziluzie.

ARTA?

Se spune ca este o arta sa reproduci porumbei buni iar unii spun ca este floare la ureche. Dar cum poti vorbi de arta cand si cel mai mare campion isi formeaza cuplurile de reproductie diferit in fiecare an. Orientalii vorbesc de “cupluri de aur”. Ei bine, daca ar fi totusi atat de simplu. As da toata lumea pentru un astfel de cuplu, as scapa de toti porumbeii, si as reproduce doar din acel cuplu si nimeni nu va fi in stare sa ma bata. Sunt primul care sa recunoasca ca ai mai multe sanse cu mai putini porumbei. Este oare o garantie? Niciodata nu vei avea o garantie. Produse {secrete” care vor face porumbei slabi in porumbei buni? Sunt chiar mai putin decat elefanti care pot zbura.

Autor: Ad Schaerlaeckens

Traducere: Andrei Bondar

© Ad Schaerlaeckens

Blackpool si alte lucruri – Ad Schaerlaeckens

BLACKPOOL SI ALTE LUCRURI

Eram in Blackpool impreuna cu alti 40.000 (?). Cel putin asa s-a zis, probabil 40,000 este exagerat, dar si daca ar fi fost jumatate, tot este mult. Iar unde sunt multi columbofili adunati, alti au simtit mirosul banilor. Asa ca “ceilalti” au transmis un mesaj in Blackpool, si daca ai fi vazut ceea ce promiteau, ai fi fost coplesit de multa lor caritate. Ei bine, caritate? Produsele lor minune, erau impachetate in cuvinte frumoase, dar scopul lor era sa isi umple buzunarele.

MEDICAMENTELE

Am zburat prea bine si pentru mult timp ca sa i-au in serios “secretele campionilor tinute ascunse care acum sunt scoase la lumina”. Columbofilii care au vizitat vreodata un eveniment columbofil in Germania spun ca este mai rau in Germania decat in Anglia.

Veterinarii (negustorii de pilule)? Cei care ar trebui sa protejeze porumbeii, dar cine protejeaza porumbeii de veterinari ( negostori de pilule). Eram in gradina, cand mi-a venit inspiratia sa scriu acest articol.

Am lasat televizorul pentru ca arau doar mizerii. Israelul a atacat Hezbollah inca odata, salutati de sotiile lor, copii si vecinii lor pentru bombele lor precise care totusi nu au fost atat de precise. Unul care si-a urmatit hotul in afara magazinului a ajuns el la inchisoare. Si alte mizerii de genu. M-a facut sa fiu atat deprimat incat am iesit din casa si am mers in gradina. Dupa care, am strivit primul tantar al sezonului, si am stat comfortabil intr-un scaun sub cativa pini.

DE NECREZUT

Acesti pini erau casa unor porumbei de padure, toata ziua erau ocupati sa aduca diverse lucruri ca sa-si construiasca cuibul. Am fost uimit de sanatatea lor. Porumbeii mei sunt sanatosi deobicei, da nu atat de netezi si stralucitori ca si acesti porumbei de padure; aproape ca puteai sa-ti vezi reflectia fetei in penele lor. Puii lor cresc ca si verzele, te poti intreba daca ceea ce vezi este ciudat sau nereal. Acestia supravietuiesc iernile cu aproape mai nimic de mancat sau baut zile intregi. Trebuie sa supravietuiasca fara vitamine, ceaiuri, electroliti, drojdie de bere, minerale, extract de plante si ierburi din jungla braziliana, acestia fiind nevoiti sa supravietuiasca doar cu lucrurile disponibile. Aceste pasari, nu numai ca supravietuisc iernile, dar nu sunt nici macar slabiti, ci mai degraba, se pare ca sunt mai puternici. Ma face sa ma gandesc la oamenii care se plang de E Coli, probleme respiratorii si alte boli, in timp ce porumbeii lor primesc tot ce “ar trebui” sa primeasca. Amestecuri pentru naparlit in perioada naparlirii, amestecuri de iarna in timpul iernii, amestecuri pentru reproducere in timp ce cresc puii, vitamine injectabile si tratamente si vaccinuri pentru orice. Si totusi nu porumbelul de padure ci porumbelul voiajor este cel afectat de toate plagile din Egipt.

NU ACELE!

Cineva care obisnuia sa aibe rezultate fantastice nu mai resuseste sa faca nimic. Acesta a renuntat la ideea de a mai zbura porumbeii, el crezand ca stie motivul. “Din cauza muschiului de pe acoperis”. Porumbeii nu pot sta departe de el, astfel poti uita de concursuri. L-am intrebat de cat timp are muschii pe casa (acoperis). “Din totdeauna” a raspuns el. L-am mai intrebat daca porumbei obisnuiau si inainte sa ciuguleasca muschii. Si intr-adevar asa era. “Chiar si atunci cand ii aveai pe “Blauwe” si pe “Goede Witpen”? l-am intrebat. Chiar si atunci, a raspuns. ”Nu obisnuiau si “Blauwe” si Goede Witpen” sa ciuguleasca acei muschi? l-am intrebat. Omul a inteles unde vroiam sa ajung. “Blauwe” si Goede Witpen” erau niste campioni pe care insa acum nu-I mai are. Adevarul dureros este ca lipsa rezultatelor este cauzata de lipsa pasarilor de calitate. Pe hartie pot parea promitatori, dar daca nu sunt indeajuns de buni, nu sunt, desi au niste pedigree impresionante. Cu astfel de porumbei poti incerca orice, nu va avea niciun efect, astfel incepe sa apara indoiala. Sa pui la indoiala crescatoria, mancarea, muschii de pe acoperis si in final sa te indoiesti de tine.

CEI BUNI !

Nu sunt multi curajosi care sa recunoasca ca sportul columbofil este primordial o chestiune de a fi capabil sau nu. De ce trei porumbei au rezultate si 20 nu au? Foarte simplu. Pentru ca celor 20 le lipsesc calitatea si sanatatea, deobicei amandoua. Ce ar trebui sa faci in aceste cazuri? Sa pastrezi pe cei buni si scapi foarte repede de cei slabi. Nu conteaza din ce porumbei provin. Orice ai face, nu pierde timpul desi putini porumbei au rezultate pe cand majoritea sunt slabi. Sunt unii columbofili care cred ca succesul lor se datoreaza unor secrete. Pana cand vine momentul cand nu mia au paari bune, dar ei totusi au secretul lor. Acela este momentul unei mari mizerii, disperare si o totala deziluzie.

ARTA?

Se spune ca este o arta sa reproduci porumbei buni iar unii spun ca este floare la ureche. Dar cum poti vorbi de arta cand si cel mai mare campion isi formeaza cuplurile de reproductie diferit in fiecare an. Orientalii vorbesc de “cupluri de aur”. Ei bine, daca ar fi totusi atat de simplu. As da toata lumea pentru un astfel de cuplu, as scapa de toti porumbeii, si as reproduce doar din acel cuplu si nimeni nu va fi in stare sa ma bata. Sunt primul care sa recunoasca ca ai mai multe sanse cu mai putini porumbei. Este oare o garantie? Niciodata nu vei avea o garantie. Produse {secrete” care vor face porumbei slabi in porumbei buni? Sunt chiar mai putin decat elefanti care pot zbura.

Autor: Ad Schaerlaeckens

Traducere: Andrei Bondar

© Ad Schaerlaeckens