Circoviroza la porumbei

octombrie 5, 2011

Anul acesta m-am apucat de porumbeii voiajori, si am inceput sa fac antrenamentele cu puii cu masina asociatiei, dupa a doua etapa zburata au inceput problemele; cel mai probabil au contractat un virus de pe masina. Domnul Dr. Catalin Tudoran scrie un articol in acest sens

Infecţia cu circovirus la porumbel este o boală contagioasă care afectează în special tineretul, producând o mortalitate variabilă care poate atinge chiar 100%.

Semnele clinice şi mortalitatea sunt consecinţa acţiunii circovirusului asociată cu infecţiile secundare cum ar fi diverşi agenţi virali (adenovirus, poxvirus, paramixovirus, etc), bacterieni (Salmonella, E.coli, Staphylococcus spp, Streptococcus spp, Mycoplasma spp), fungici (Candida spp) şi parazitari (Trichomonas, Eimeria spp) fapt ce explică nereuşitele terapeutice – medicamentoase şi mortalitatea extraordinar de ridicată.

Circovirusul afectează porumbeii tineri între 1,5-2 luni până la aproximativ 12 luni vârstă.

Transmiterea se realizează pe orizontală prin fecale, contactul dintre porumbei în timpul curselor putând fi considerat un mijloc obişnuit de răspândire a virusului.

Transmiterea prin apa de băut sau prin aer nu este dovedită încă.

Circovirusul este în general rezistent la căldură şi la dezinfectantele uzuale.

La porumbel, circovirusul atacă şi distruge celulele sistemului limfatic (splina, timusul, bursa lui Fabricius) care sunt responsabile de mecanismele de apărare ale organismului, acţiunea lui fiind asemănătoare virusului HIV de la om care produce SIDA.

Asfel, sistemul imun nu mai este capabil să facă faţă celorlalţi posibili agenţi patogeni, chiar şi banali şi clachează.

În cadrul Laboratorului de Diagnostic ROMVAC, în special în acest an dar şi în anii trecuţi, am întâlnit în cadrul patologiei columbofile din România la columbofili debutanţi dar şi consacraţi (inclusiv la crescătorii din Bulgaria şi Turcia), numeroase cazuri de îmbolnăvire la tineret care includeau: letargia, anorexia (lipsa poftei de mâncare), performanţe de zbor slabe, pierdere în greutate, rinite, respiraţie dificilă, “guşă plină”, diaree mucogelatinoasă sau verde-maro până la apoasă şi moarte subită, rapidă.

La examenele de laborator s-au izolat mai mulţi agenţi patogeni: E.coli, Salmonella, Candida spp, Trichomonas spp, Pseudomonas aeruginosa, Pasteurella spp, Staphylococcus spp, Streptococcus spp, totuşi care nu explicau morţile subite, deseori în urma unor tratamente prelungite cu antibiotice.

La cadavre s-au efectuat examene necropsice, negăsindu-se leziuni patognomonice.

La examenul histologic din bursa lui Fabricius s-a evidenţiat prezenţa unor corpusculi de incluzie botroizi caracteristici în celulele mononucleare, foliculare asociate cu depleţia limfoidă, ceea ce a dus la diagnosticul de circoviroză.

TRATAMENT

Circovirusul nu este sensibil la antibiotice (acesta explicând numeroasele nereuşite terapeutice efectuate cu diverse antibiotice)

Modul in care se face tratamentul il gasiti pe www.rrp.ro

 

Reclame

Circoviroza la porumbei

octombrie 5, 2011

Anul acesta m-am apucat de porumbeii voiajori, si am inceput sa fac antrenamentele cu puii cu masina asociatiei, dupa a doua etapa zburata au inceput problemele; cel mai probabil au contractat un virus de pe masina.  Domnul Dr. Catalin Tudoran scrie un articol in acest sens

Infecţia cu circovirus la porumbel este o boală contagioasă care afectează în special tineretul, producând o mortalitate variabilă care poate atinge chiar 100%.

Semnele clinice şi mortalitatea sunt consecinţa acţiunii circovirusului asociată cu infecţiile secundare cum ar fi diverşi agenţi virali (adenovirus, poxvirus, paramixovirus, etc), bacterieni (Salmonella, E.coli, Staphylococcus spp, Streptococcus spp, Mycoplasma spp), fungici (Candida spp) şi parazitari (Trichomonas, Eimeria spp) fapt ce explică nereuşitele terapeutice –   medicamentoase şi mortalitatea extraordinar de ridicată.

Circovirusul afectează porumbeii tineri între 1,5-2 luni până la aproximativ 12 luni vârstă.

Transmiterea se realizează pe orizontală prin fecale, contactul dintre porumbei în timpul curselor putând fi considerat un mijloc obişnuit de răspândire a virusului.

Transmiterea prin apa de băut sau prin aer nu este dovedită încă.

Circovirusul este în general rezistent la căldură şi la dezinfectantele uzuale.

La porumbel, circovirusul atacă şi distruge celulele sistemului limfatic (splina, timusul, bursa lui Fabricius) care sunt responsabile de mecanismele de apărare ale organismului, acţiunea lui fiind asemănătoare virusului HIV de la om care produce SIDA.

Asfel, sistemul imun nu mai este capabil să facă faţă celorlalţi posibili agenţi patogeni, chiar şi banali şi clachează.

În cadrul Laboratorului de Diagnostic ROMVAC, în  special în acest an dar şi în anii trecuţi, am întâlnit în cadrul patologiei columbofile din România la columbofili debutanţi dar şi consacraţi (inclusiv la crescătorii din Bulgaria şi Turcia), numeroase cazuri de îmbolnăvire la tineret care includeau: letargia, anorexia (lipsa poftei de mâncare), performanţe de zbor slabe, pierdere în greutate, rinite, respiraţie dificilă, “guşă plină”, diaree mucogelatinoasă sau verde-maro până la apoasă şi moarte subită, rapidă.

La examenele de laborator s-au izolat mai mulţi agenţi patogeni: E.coli, Salmonella, Candida spp, Trichomonas spp, Pseudomonas aeruginosa, Pasteurella spp, Staphylococcus spp, Streptococcus spp, totuşi care nu explicau morţile subite, deseori în urma unor tratamente prelungite cu antibiotice.

La cadavre s-au efectuat examene necropsice, negăsindu-se leziuni patognomonice.

La examenul histologic din bursa lui Fabricius s-a evidenţiat prezenţa unor corpusculi de incluzie botroizi caracteristici în celulele mononucleare, foliculare asociate cu depleţia limfoidă,  ceea ce a dus la diagnosticul de circoviroză.

TRATAMENT

Circovirusul nu este sensibil la antibiotice (acesta  explicând numeroasele nereuşite terapeutice efectuate cu diverse antibiotice)

Modul in care se face tratamentul il gasiti pe www.rrp.ro

 


Mierea de albine

februarie 19, 2011

Mierea îmbunătăţeşte ritmul cardiac, favorizând circulaţia sanguină din artere. Mai îmbunătăţeşte de asemenea fixarea calciului în oase.

Mierea se dă porumbeilor înainte şi după cursă pentru a le spori energia.

Pentru administrare, se amestecă o lingură de miere la doi litri de apă. Acest amestec se dă porumbeilor de două ori pe săptămână. Trebuie totuşi o atenţie sporită la miere, căci depăşirea dozei poate să provoace diaree.

La administrarea de miere, se poate adăuga şi puţin suc de lămâie, căci acidul ascorbic creşte rezistenţa la boli.

Sursa: Secretele Porumbeilor


Mierea de albine

februarie 19, 2011

Mierea îmbunătăţeşte ritmul cardiac, favorizând circulaţia sanguină din artere. Mai îmbunătăţeşte de asemenea fixarea calciului în oase.

Mierea se dă porumbeilor înainte şi după cursă pentru a le spori energia.

Pentru administrare, se amestecă o lingură de miere la doi litri de apă. Acest amestec se dă porumbeilor de două ori pe săptămână. Trebuie totuşi o atenţie sporită la miere, căci depăşirea dozei poate să provoace diaree.

La administrarea de miere, se poate adăuga şi puţin suc de lămâie, căci acidul ascorbic creşte rezistenţa la boli.

Sursa: Secretele Porumbeilor


Otetul de mere

februarie 18, 2011

Oţetul de mere previne salmonella şi tricomonaza. În cazul salmonellei, acidul acetic din oţetul de mere omoară bacteriile din intestine ce provoacă această bacterie.

În cazul tricomonazei, oţetul scade PH-ul din intestine sub valoarea de 5.5, iar tricomonaza nu se mai poate dezvolta. Pentru administrare, se amestecă 20 ml de oţet de mere cu 2 litri de apă.
Acest amestec se da alternativ din două în două zile.

Sursa: Secretele Porumbeilor


Otetul de mere

februarie 18, 2011

Oţetul de mere previne salmonella şi tricomonaza. În cazul salmonellei, acidul acetic din oţetul de mere omoară bacteriile din intestine ce provoacă această bacterie.

În cazul tricomonazei, oţetul scade PH-ul din intestine sub valoarea de 5.5, iar tricomonaza nu se mai poate dezvolta. Pentru administrare, se amestecă 20 ml de oţet de mere cu 2 litri de apă.
Acest amestec se da alternativ din două în două zile.

Sursa: Secretele Porumbeilor


Salmoneloza

februarie 12, 2011

Este una din cele mai grave boli bacteriene ale porumbeilor, provocând pierderi mari în efective.

Agentul patogen

Boala este cauzată de Salmonella typhimurium var. copenhagen.

Bacteria rămâne infectantă în mediul exterior în condiţii optime timp de un an.

Căi de infecţie cu salmonele:

– inhalarea de praf cu salmonele

– consumul de furaj infestat de insecte, şoareci, şobolani

– adăpătoare şi hrănitoare murdărite

– la împerechere

– prin ou de la femelă

– puii prin intermediul laptelui de guşă

– prin porumbeii purtători, care au supravieţuit infecţiei cu salmonela, fără ca să se îmbolnăvească, eliminând bacterii la intervale neregulate, prezentând un risc pentru tot efectivul, inclusiv puii.

Simptomatologie

Forma acută (mai ales la pui):

Enterită, fecale moi, de culoare verzuie; rămânerea în urmă cu dezvoltarea datorită afectării organelor (ficat,rinichi, splină); slăbire, mortalitate.

Embrionii infectaţi cu salmonele mor încă în ou sau după câteva zile de la eclozionare.

Forma cronică (mai ales la adulţi):

Artrite, dereglări în mers şi zbor, pierderea echilibrului,torticolis.

Diagnostic

Examinarea bacteriologică a fecalelor sau organelor. Cu ajutorul antibiogramei se poate alege medicaţia potrivită.

Diagnostic diferenţial

Paramixoviroză, ornitoză, coccidioză, parazitoze intestinale,trichomonoză.

Indicaţii privind tratamentul

În cazul apariţiei simptomelor trebuie început imediat administrarea de furazolidon+. După efectuarea examenului bacteriologic, respectiv a antibiogramei putem schimba

medicaţia (de ex. ampicillin-t).

Este indicată tratarea întregului efectiv, nu este de ajuns numai tratarea indivizilor bolnavi. Verificarea privind rezultatele tratamentului se realizează prin examen coprologic, cel mai repede cu 14 zile după terminarea tratamentului, şi se repetă de două ori la interval de 3 săptămâni.