Circoviroza la porumbei

Anul acesta m-am apucat de porumbeii voiajori, si am inceput sa fac antrenamentele cu puii cu masina asociatiei, dupa a doua etapa zburata au inceput problemele; cel mai probabil au contractat un virus de pe masina. Domnul Dr. Catalin Tudoran scrie un articol in acest sens

Infecţia cu circovirus la porumbel este o boală contagioasă care afectează în special tineretul, producând o mortalitate variabilă care poate atinge chiar 100%.

Semnele clinice şi mortalitatea sunt consecinţa acţiunii circovirusului asociată cu infecţiile secundare cum ar fi diverşi agenţi virali (adenovirus, poxvirus, paramixovirus, etc), bacterieni (Salmonella, E.coli, Staphylococcus spp, Streptococcus spp, Mycoplasma spp), fungici (Candida spp) şi parazitari (Trichomonas, Eimeria spp) fapt ce explică nereuşitele terapeutice – medicamentoase şi mortalitatea extraordinar de ridicată.

Circovirusul afectează porumbeii tineri între 1,5-2 luni până la aproximativ 12 luni vârstă.

Transmiterea se realizează pe orizontală prin fecale, contactul dintre porumbei în timpul curselor putând fi considerat un mijloc obişnuit de răspândire a virusului.

Transmiterea prin apa de băut sau prin aer nu este dovedită încă.

Circovirusul este în general rezistent la căldură şi la dezinfectantele uzuale.

La porumbel, circovirusul atacă şi distruge celulele sistemului limfatic (splina, timusul, bursa lui Fabricius) care sunt responsabile de mecanismele de apărare ale organismului, acţiunea lui fiind asemănătoare virusului HIV de la om care produce SIDA.

Asfel, sistemul imun nu mai este capabil să facă faţă celorlalţi posibili agenţi patogeni, chiar şi banali şi clachează.

În cadrul Laboratorului de Diagnostic ROMVAC, în special în acest an dar şi în anii trecuţi, am întâlnit în cadrul patologiei columbofile din România la columbofili debutanţi dar şi consacraţi (inclusiv la crescătorii din Bulgaria şi Turcia), numeroase cazuri de îmbolnăvire la tineret care includeau: letargia, anorexia (lipsa poftei de mâncare), performanţe de zbor slabe, pierdere în greutate, rinite, respiraţie dificilă, “guşă plină”, diaree mucogelatinoasă sau verde-maro până la apoasă şi moarte subită, rapidă.

La examenele de laborator s-au izolat mai mulţi agenţi patogeni: E.coli, Salmonella, Candida spp, Trichomonas spp, Pseudomonas aeruginosa, Pasteurella spp, Staphylococcus spp, Streptococcus spp, totuşi care nu explicau morţile subite, deseori în urma unor tratamente prelungite cu antibiotice.

La cadavre s-au efectuat examene necropsice, negăsindu-se leziuni patognomonice.

La examenul histologic din bursa lui Fabricius s-a evidenţiat prezenţa unor corpusculi de incluzie botroizi caracteristici în celulele mononucleare, foliculare asociate cu depleţia limfoidă, ceea ce a dus la diagnosticul de circoviroză.

TRATAMENT

Circovirusul nu este sensibil la antibiotice (acesta explicând numeroasele nereuşite terapeutice efectuate cu diverse antibiotice)

Modul in care se face tratamentul il gasiti pe www.rrp.ro

 

Circoviroza la porumbei

Anul acesta m-am apucat de porumbeii voiajori, si am inceput sa fac antrenamentele cu puii cu masina asociatiei, dupa a doua etapa zburata au inceput problemele; cel mai probabil au contractat un virus de pe masina.  Domnul Dr. Catalin Tudoran scrie un articol in acest sens

Infecţia cu circovirus la porumbel este o boală contagioasă care afectează în special tineretul, producând o mortalitate variabilă care poate atinge chiar 100%.

Semnele clinice şi mortalitatea sunt consecinţa acţiunii circovirusului asociată cu infecţiile secundare cum ar fi diverşi agenţi virali (adenovirus, poxvirus, paramixovirus, etc), bacterieni (Salmonella, E.coli, Staphylococcus spp, Streptococcus spp, Mycoplasma spp), fungici (Candida spp) şi parazitari (Trichomonas, Eimeria spp) fapt ce explică nereuşitele terapeutice –   medicamentoase şi mortalitatea extraordinar de ridicată.

Circovirusul afectează porumbeii tineri între 1,5-2 luni până la aproximativ 12 luni vârstă.

Transmiterea se realizează pe orizontală prin fecale, contactul dintre porumbei în timpul curselor putând fi considerat un mijloc obişnuit de răspândire a virusului.

Transmiterea prin apa de băut sau prin aer nu este dovedită încă.

Circovirusul este în general rezistent la căldură şi la dezinfectantele uzuale.

La porumbel, circovirusul atacă şi distruge celulele sistemului limfatic (splina, timusul, bursa lui Fabricius) care sunt responsabile de mecanismele de apărare ale organismului, acţiunea lui fiind asemănătoare virusului HIV de la om care produce SIDA.

Asfel, sistemul imun nu mai este capabil să facă faţă celorlalţi posibili agenţi patogeni, chiar şi banali şi clachează.

În cadrul Laboratorului de Diagnostic ROMVAC, în  special în acest an dar şi în anii trecuţi, am întâlnit în cadrul patologiei columbofile din România la columbofili debutanţi dar şi consacraţi (inclusiv la crescătorii din Bulgaria şi Turcia), numeroase cazuri de îmbolnăvire la tineret care includeau: letargia, anorexia (lipsa poftei de mâncare), performanţe de zbor slabe, pierdere în greutate, rinite, respiraţie dificilă, “guşă plină”, diaree mucogelatinoasă sau verde-maro până la apoasă şi moarte subită, rapidă.

La examenele de laborator s-au izolat mai mulţi agenţi patogeni: E.coli, Salmonella, Candida spp, Trichomonas spp, Pseudomonas aeruginosa, Pasteurella spp, Staphylococcus spp, Streptococcus spp, totuşi care nu explicau morţile subite, deseori în urma unor tratamente prelungite cu antibiotice.

La cadavre s-au efectuat examene necropsice, negăsindu-se leziuni patognomonice.

La examenul histologic din bursa lui Fabricius s-a evidenţiat prezenţa unor corpusculi de incluzie botroizi caracteristici în celulele mononucleare, foliculare asociate cu depleţia limfoidă,  ceea ce a dus la diagnosticul de circoviroză.

TRATAMENT

Circovirusul nu este sensibil la antibiotice (acesta  explicând numeroasele nereuşite terapeutice efectuate cu diverse antibiotice)

Modul in care se face tratamentul il gasiti pe www.rrp.ro

 

Mierea de albine

Mierea îmbunătăţeşte ritmul cardiac, favorizând circulaţia sanguină din artere. Mai îmbunătăţeşte de asemenea fixarea calciului în oase.

Mierea se dă porumbeilor înainte şi după cursă pentru a le spori energia.

Pentru administrare, se amestecă o lingură de miere la doi litri de apă. Acest amestec se dă porumbeilor de două ori pe săptămână. Trebuie totuşi o atenţie sporită la miere, căci depăşirea dozei poate să provoace diaree.

La administrarea de miere, se poate adăuga şi puţin suc de lămâie, căci acidul ascorbic creşte rezistenţa la boli.

Sursa: Secretele Porumbeilor

Mierea de albine

Mierea îmbunătăţeşte ritmul cardiac, favorizând circulaţia sanguină din artere. Mai îmbunătăţeşte de asemenea fixarea calciului în oase.

Mierea se dă porumbeilor înainte şi după cursă pentru a le spori energia.

Pentru administrare, se amestecă o lingură de miere la doi litri de apă. Acest amestec se dă porumbeilor de două ori pe săptămână. Trebuie totuşi o atenţie sporită la miere, căci depăşirea dozei poate să provoace diaree.

La administrarea de miere, se poate adăuga şi puţin suc de lămâie, căci acidul ascorbic creşte rezistenţa la boli.

Sursa: Secretele Porumbeilor

Otetul de mere

Oţetul de mere previne salmonella şi tricomonaza. În cazul salmonellei, acidul acetic din oţetul de mere omoară bacteriile din intestine ce provoacă această bacterie.

În cazul tricomonazei, oţetul scade PH-ul din intestine sub valoarea de 5.5, iar tricomonaza nu se mai poate dezvolta. Pentru administrare, se amestecă 20 ml de oţet de mere cu 2 litri de apă.
Acest amestec se da alternativ din două în două zile.

Sursa: Secretele Porumbeilor

Otetul de mere

Oţetul de mere previne salmonella şi tricomonaza. În cazul salmonellei, acidul acetic din oţetul de mere omoară bacteriile din intestine ce provoacă această bacterie.

În cazul tricomonazei, oţetul scade PH-ul din intestine sub valoarea de 5.5, iar tricomonaza nu se mai poate dezvolta. Pentru administrare, se amestecă 20 ml de oţet de mere cu 2 litri de apă.
Acest amestec se da alternativ din două în două zile.

Sursa: Secretele Porumbeilor

Salmoneloza

Este una din cele mai grave boli bacteriene ale porumbeilor, provocând pierderi mari în efective.

Agentul patogen

Boala este cauzată de Salmonella typhimurium var. copenhagen.

Bacteria rămâne infectantă în mediul exterior în condiţii optime timp de un an.

Căi de infecţie cu salmonele:

– inhalarea de praf cu salmonele

– consumul de furaj infestat de insecte, şoareci, şobolani

– adăpătoare şi hrănitoare murdărite

– la împerechere

– prin ou de la femelă

– puii prin intermediul laptelui de guşă

– prin porumbeii purtători, care au supravieţuit infecţiei cu salmonela, fără ca să se îmbolnăvească, eliminând bacterii la intervale neregulate, prezentând un risc pentru tot efectivul, inclusiv puii.

Simptomatologie

Forma acută (mai ales la pui):

Enterită, fecale moi, de culoare verzuie; rămânerea în urmă cu dezvoltarea datorită afectării organelor (ficat,rinichi, splină); slăbire, mortalitate.

Embrionii infectaţi cu salmonele mor încă în ou sau după câteva zile de la eclozionare.

Forma cronică (mai ales la adulţi):

Artrite, dereglări în mers şi zbor, pierderea echilibrului,torticolis.

Diagnostic

Examinarea bacteriologică a fecalelor sau organelor. Cu ajutorul antibiogramei se poate alege medicaţia potrivită.

Diagnostic diferenţial

Paramixoviroză, ornitoză, coccidioză, parazitoze intestinale,trichomonoză.

Indicaţii privind tratamentul

În cazul apariţiei simptomelor trebuie început imediat administrarea de furazolidon+. După efectuarea examenului bacteriologic, respectiv a antibiogramei putem schimba

medicaţia (de ex. ampicillin-t).

Este indicată tratarea întregului efectiv, nu este de ajuns numai tratarea indivizilor bolnavi. Verificarea privind rezultatele tratamentului se realizează prin examen coprologic, cel mai repede cu 14 zile după terminarea tratamentului, şi se repetă de două ori la interval de 3 săptămâni.

Salmoneloza

Este una din cele mai grave boli bacteriene ale porumbeilor, provocând pierderi mari în efective.

Agentul patogen

Boala este cauzată de Salmonella typhimurium var. copenhagen.

Bacteria rămâne infectantă în mediul exterior în condiţii optime timp de un an.

Căi de infecţie cu salmonele:

– inhalarea de praf cu salmonele

– consumul de furaj infestat de insecte, şoareci, şobolani

– adăpătoare şi hrănitoare murdărite

– la împerechere

– prin ou de la femelă

– puii prin intermediul laptelui de guşă

– prin porumbeii purtători, care au supravieţuit infecţiei cu salmonela, fără ca să se îmbolnăvească, eliminând bacterii la intervale neregulate, prezentând un risc pentru tot efectivul, inclusiv puii.

Simptomatologie

Forma acută (mai ales la pui):

Enterită, fecale moi, de culoare verzuie; rămânerea în urmă cu dezvoltarea datorită afectării organelor (ficat,rinichi, splină); slăbire, mortalitate.

Embrionii infectaţi cu salmonele mor încă în ou sau după câteva zile de la eclozionare.

Forma cronică (mai ales la adulţi):

Artrite, dereglări în mers şi zbor, pierderea echilibrului,torticolis.

Diagnostic

Examinarea bacteriologică a fecalelor sau organelor. Cu ajutorul antibiogramei se poate alege medicaţia potrivită.

Diagnostic diferenţial

Paramixoviroză, ornitoză, coccidioză, parazitoze intestinale,trichomonoză.

Indicaţii privind tratamentul

În cazul apariţiei simptomelor trebuie început imediat administrarea de furazolidon+. După efectuarea examenului bacteriologic, respectiv a antibiogramei putem schimba

medicaţia (de ex. ampicillin-t).

Este indicată tratarea întregului efectiv, nu este de ajuns numai tratarea indivizilor bolnavi. Verificarea privind rezultatele tratamentului se realizează prin examen coprologic, cel mai repede cu 14 zile după terminarea tratamentului, şi se repetă de două ori la interval de 3 săptămâni.

 

Gripa porumbeilor

Îmbolnăvirea aparatului respirator se datorează mai multor agenţi infecţioşi, care produc o boală mixtă. Între cauzele declanşatoare amintim factorii care scad rezistenţa organismului, între care şi condiţiile de întreţinere a volierei.

Agenţi patogeni

Între agenţii patogeni implicaţi se numără micoplasme, viruşi, ciuperci şi Trichomonas. Acestea scad rezistenţa

organismului şi produc mediu favorabil pentru înmulţirea germenilor de pasteurele, coci şi bacterii coli. De fapt acestea (agenţi patogeni secundari) cauzează simptomele vizibile a bolii: sunetul horcăitor provenit din ciocul animalelor.

Cauza gripei porumbeilor nu este întotdeauna un agent infecţios. Aerisirea incompletă a porumbarului, conţinutul scăzut de oxigen şi/sau conţinutul crescut de gaze nocive şi praf, adică orice condiţie neprielnică, conduce la scăderea rezistenţei organismului porumbeilor.

Simptomele bolii

Iniţial apare tusea şi scurgeri din cioc, care în forma acută se transformă în scurgeri muco-purulente, de culoare

galben-maronie. În această fază scade consumul de furaj şi apă, animalele devin abătute, se opreşte procesul de năpârlire. Animalele prezintă prurit în zona capului şi nasului.

În cazul deschiderii ciocului se poate observa o secreţie mucoasă de la baza limbii până la palatul gurii, mucoasa faringelui este inflamată.

În forma avansată a gripei se formează depuneri alb-gălbuie pe zona laringelui. Inflamaţia progresează spre trachee şi bronhii.

Diagnosticul gripei

În cele mai multe cazuri diagnosticul se poate pune pe baza comportamentului animalelor bolnave, modificărilor

din zona capului, simptomele aparatului respirator, sunetele horcăitoare specifice.

În cazul apariţiei primului simptom este indicat examen medical veterinar şi determinare bacteriologică.

Diagnostic diferenţial

Ornitoză, trichomonoză.

Indicaţii privind tratamentul:

chevimulin-tdin momentul apariţiei primului simptom

sau chevicet-t

sau aviosan

sau chlortetracyclin+

/tylosin+.

Îndepărtarea factorilor şi stresorilor care reduc rezistenţa organismului – controlul porumbarului (oxigenare, aerisire), depunerile de praf şi încărcătura aerului cu particole de praf.

Observaţie

Pe durata tratamentului porumbeii să nu primească furaj cu conţinut crescut de calciu (de ex. grit), fiindcă, calciul leagă clortetraciclina, astfel scăzând eficacitatea ei.

Gripa porumbeilor

Îmbolnăvirea aparatului respirator se datorează mai multor agenţi infecţioşi, care produc o boală mixtă. Între cauzele declanşatoare amintim factorii care scad rezistenţa organismului, între care şi condiţiile de întreţinere a volierei.

Agenţi patogeni

Între agenţii patogeni implicaţi se numără micoplasme, viruşi, ciuperci şi Trichomonas. Acestea scad rezistenţa

organismului şi produc mediu favorabil pentru înmulţirea germenilor de pasteurele, coci şi bacterii coli. De fapt acestea (agenţi patogeni secundari) cauzează simptomele vizibile a bolii: sunetul horcăitor provenit din ciocul animalelor.

Cauza gripei porumbeilor nu este întotdeauna un agent infecţios. Aerisirea incompletă a porumbarului, conţinutul scăzut de oxigen şi/sau conţinutul crescut de gaze nocive şi praf, adică orice condiţie neprielnică, conduce la scăderea rezistenţei organismului porumbeilor.

Simptomele bolii

Iniţial apare tusea şi scurgeri din cioc, care în forma acută se transformă în scurgeri muco-purulente, de culoare

galben-maronie. În această fază scade consumul de furaj şi apă, animalele devin abătute, se opreşte procesul de năpârlire. Animalele prezintă prurit în zona capului şi nasului.

În cazul deschiderii ciocului se poate observa o secreţie mucoasă de la baza limbii până la palatul gurii, mucoasa faringelui este inflamată.

În forma avansată a gripei se formează depuneri alb-gălbuie pe zona laringelui. Inflamaţia progresează spre trachee şi bronhii.

Diagnosticul gripei

În cele mai multe cazuri diagnosticul se poate pune pe baza comportamentului animalelor bolnave, modificărilor

din zona capului, simptomele aparatului respirator, sunetele horcăitoare specifice.

În cazul apariţiei primului simptom este indicat examen medical veterinar şi determinare bacteriologică.

Diagnostic diferenţial

Ornitoză, trichomonoză.

Indicaţii privind tratamentul:

chevimulin-t din momentul apariţiei primului simptom

sau chevicet-t

sau aviosan

sau chlortetracyclin+

/tylosin+.

Îndepărtarea factorilor şi stresorilor care reduc rezistenţa organismului – controlul porumbarului (oxigenare, aerisire), depunerile de praf şi încărcătura aerului cu particole de praf.

Observaţie

Pe durata tratamentului porumbeii să nu primească furaj cu conţinut crescut de calciu (de ex. grit), fiindcă, calciul leagă clortetraciclina, astfel scăzând eficacitatea ei.

 

Indicatii pentru mentinerea igienei

Curăţirea porumbarului

Excrementele, deşeurile şi aşternutul trebuiesc eliminate zilnic, iar după aceea prumbarul trebuie aspirat. Adăpătoarele şi hrănitoarele trebuiesc spălate zilnic cu apă călduţă şi uscate înainte de a fi puse din nou în funcţiune.

Dezinfecţie cu desinfectans

Poate fi utilizat contra virusurilor (de ex. variola porumbeilor), bacteriilor (de ex. salmonele, E. coli), micoplasmelor şi ciupercilor. În ziua indicată de planul tratamentelor, după curăţirea mecanică, porumbarul, pardoseala, pereţii, ustensilele vor fi stropite cu desinfectans. Soluţia se prepară din 60 ml desinfectans la 2 litri apă. Dezinfectantul este activ timp de 4 ore, nu este nevoie de clătire cu apă a suprafeţelor dezinfectate. Porumbeii poate să rămână în porumbar.

Dezinfecţie cu parafectans

În special contra ouălor şi larvelor de Ascaridia şi Capillaria, respective oochisturi de coccidia şi trichomonas, totodată cu efect şi contra virusurilor, bacteriilor şi ciupercilor. Soluţia se prepară din 60 ml parafectans la 2 litri apă. Dezinfectantul este activ timp de 4 ore, nu este nevoie de clătire cu apă a suprafeţelor dezinfectate. Porumbeii trebuiesc scoşi din porumbar până când suprafeţele şi ustensilele stropite se uscă. Este indicat aerisirea porumbarului înainte de repopulare.

Observaţie

Pe perioada zburării este indicat a se folosi metode de tratamente doar contra bolilor speciale.

Împiedicarea răspândirii agenţilor infecţioşi prin utilizarea chevi-tren sau ins 15

Paraziţii externi ai porumbeilor (de ex. acnee, căpuşe, pureci, păduchi, muşte, ţânţari şi alte insecte) pot transmite diferite boli.

De aceea porumbarele, unde aceşti paraziţi se pot ascunde, aproximativ o dată la două luni este indicat să fie tratate (stropite, până când apar picături) cu:

– soluţie chevi-tren: (60 ml / 2 litri de apă) sau

– soluţie ins 15: (60 ml / 2 litri de apă)

Alte reguli de igienă

Păsările domestice şi cele sălbatice trebuiesc îndepărtate din jurul porumbarului. Porumbeii care apar în jurul porumbarului şi cele nou achiziţionate să fie ţinute în carantină în afara porumbarului.

Indicaţii pentru menţinerea igienei

Curăţirea porumbarului

Excrementele, deşeurile şi aşternutul trebuiesc eliminate zilnic, iar după aceea prumbarul trebuie aspirat. Adăpătoarele şi hrănitoarele trebuiesc spălate zilnic cu apă călduţă şi uscate înainte de a fi puse din nou în funcţiune.

Dezinfecţie cu desinfectans

Poate fi utilizat contra virusurilor (de ex. variola porumbeilor), bacteriilor (de ex. salmonele, E. coli), micoplasmelor şi ciupercilor. În ziua indicată de planul tratamentelor, după curăţirea mecanică, porumbarul, pardoseala, pereţii, ustensilele vor fi stropite cu desinfectans. Soluţia se prepară din 60 ml desinfectans la 2 litri apă. Dezinfectantul este activ timp de 4 ore, nu este nevoie de clătire cu apă a suprafeţelor dezinfectate. Porumbeii poate să rămână în porumbar.

Dezinfecţie cu parafectans

În special contra ouălor şi larvelor de Ascaridia şi Capillaria, respective oochisturi de coccidia şi trichomonas, totodată cu efect şi contra virusurilor, bacteriilor şi ciupercilor. Soluţia se prepară din 60 ml parafectans la 2 litri apă. Dezinfectantul este activ timp de 4 ore, nu este nevoie de clătire cu apă a suprafeţelor dezinfectate. Porumbeii trebuiesc scoşi din porumbar până când suprafeţele şi ustensilele stropite se uscă. Este indicat aerisirea porumbarului înainte de repopulare.

Observaţie

Pe perioada zburării este indicat a se folosi metode de tratamente doar contra bolilor speciale.

Împiedicarea răspândirii agenţilor infecţioşi prin utilizarea chevi-tren sau ins 15

Paraziţii externi ai porumbeilor (de ex. acnee, căpuşe, pureci, păduchi, muşte, ţânţari şi alte insecte) pot transmite diferite boli.

De aceea porumbarele, unde aceşti paraziţi se pot ascunde, aproximativ o dată la două luni este indicat să fie tratate (stropite, până când apar picături) cu:

– soluţie chevi-tren: (60 ml / 2 litri de apă)

sau

– soluţie ins 15: (60 ml / 2 litri de apă)

Alte reguli de igienă

Păsările domestice şi cele sălbatice trebuiesc îndepărtate din jurul porumbarului.

Porumbeii care apar în jurul porumbarului şi cele nou achiziţionate să fie ţinute în carantină în afara porumbarului.

INS 15

Flacon  300 ml

Insecticid sub formă de concentrat cu efect imediat şi îndelungat, pentru utilizare în porumbar.

Compoziţie: 3 % cipermetrină, ciclohexanon, izopropilglicol

ATENŢIE: manevrarea soluţiei pe timpul utilizării să se facă cu grijă, are efect dăunător asupra sănătăţii, a nu se înghiţi, a se evita contactul cu pielea. Are efect iritant asupra ochilor şi pielii. Dacă ajunge în ochi a se clăti abundent cu apă. În timpul muncii a se folosi mănuşi de protecţie.

A se depozita la loc răcoros şi ferit de umezeală. A nu se lăsa la îndemâna copiilor

Dozare: sol. ins 15 = 60 ml/ litru apă

Durata tratamentului: în funcţie de necesitate

INS 15 – Chevita

Flacon  300 ml

Insecticid sub formă de concentrat cu efect imediat şi îndelungat, pentru utilizare în porumbar.

Compoziţie: 3 % cipermetrină, ciclohexanon, izopropilglicol

ATENŢIE: manevrarea soluţiei pe timpul utilizării să se facă cu grijă, are efect dăunător asupra sănătăţii, a nu se înghiţi, a se evita contactul cu pielea. Are efect iritant asupra ochii şi pielii. Dacă ajunge în ochi a se clăti abundent cu apă. În timpul muncii a se folosi mănuşi de protecţie.

A se depozita la loc răcoros şi ferit de umezeală. A nu se lăsa la îndemâna copiilor

Dozare: sol. ins 15 = 60 ml/ litru apă

Durata tratamentului: în funcţie de necesitate

Chevi-tren

Prezentare: Flacon a 300 ml • Insecticid cu efect îndelungat. Pentru porumbei voiajori

Compoziţie: 300 ml

conţine 3 g 2-clor-1-(2,4,5-triclorfenil)-vinil-dimetil-fosfat

Indicaţii: contra muştelor, ţânţarilor, ectoparaziţilor (acarieni,căpuşe, păduchi)

Dozare: 60 ml soluţie în 2 litri apă.

Administrarea de antibiotice la porumbei

Saptamana trecuta am citit un articol pe porumbei.ro despre administrarea antibioticelor; in Romania de cele mai multe ori se administreaza medicamentele dupa ureche fara a se realiza analize coprologice sau de sange. Din aceasta cauza virusii si bacteriile au capatat o rezistenta sporita la mai multe medicamente.

În urma monitorizărilor prin antibiograme a principalilor agenţi bacterieni patogeni la porumbei, în ultimii 7 ani, în cadrul Laboratorului de Diagnostic în patologia aviară Romvac, s-au evidenţiat următoarele:
– În urma folosirii îndelungate şi adesea abuzivă a antibioticelor, nivelul antibiorezistenţei a crescut.

– S-a constatat creşterea semnificativă a rezistenţei la antibiotice a E. Coli (care în trecut era combătut folosind cu succes antibiotice „uzuale”).
– Se remarcă rezistenţa deosebită a Pseudomonas aeruginosa.
– Aminoglicozidele (Gentamicină, Neomicină, Spectinomicină). Ceftiofur şi Colistinul îşi păstrează per total eficienţa asupra bacteriilor gram negative: Salmonella, E. Coli etc., datorită faptului că nu se absorb decat în proporţie redusă, de la nivel intestinal, nu au dat naştere la multe tulpini rezistente, această caracteristică limitand utilizarea lor în stările patologice cu manifestare septicemică, fiind utile doar în infecţiile intestinale (enterite – diaree).
– Se remarcă efectul convenabil al asociaţiilor de antibiotice cu acţiune sinergică.
– Macrolidele (eritromicină, tylosin, tilvalosin) şi tetraciclinele (oxitetraciclină, clortetraciclină, tetraciclină, doxiciclină) au un efect redus antimicrobian, mai mult se vor utiliza pentru efectul micoplasmocid (singure) sau în asociere cu alte antibiotice pentru a le potenţa efectul antimicrobian.
– Avand în vedere creşterea alarmantă a antibiorezistenţei (în special a E. Coli) se recomandă administrarea simultană a unor asociaţii de antibiotice sinergice (Enrofloxacin + Colistin, Lincomicin + Spectomicin, Amoxiciclină + Colistin, Fosfamicină + Tylosin, Doxiciclină + Tylosin etc.) cu spectru larg şi efect sistemic (pe cat posibil şi micoplasmocid) şi rotirea periodică a acestora (o clasă de antibiotice cu alta).
– De regulă, antibioticele se vor administra pe o perioadă de 3 – 5 zile (excepţie în cazul Salmonelozei = 7 – 10 zile sau Chlamidiozei – Ornitoză = 30 zile).

Articolul intreg il gasiti pe porumbei.ro

Administrarea antibioticelor la porumbei

Saptamana trecuta am citit un articol pe porumbei.ro despre administrarea antibioticelor; in Romania de cele mai multe ori se administreaza medicamentele dupa ureche fara a se realiza analize coprologice sau de sange. Din aceasta cauza virusii si bacteriile au capatat o rezistenta sporita la mai multe medicamente.

În urma monitorizărilor prin antibiograme a principalilor agenţi bacterieni patogeni la porumbei, în ultimii 7 ani, în cadrul Laboratorului de Diagnostic în patologia aviară Romvac, s-au evidenţiat următoarele:
– În urma folosirii îndelungate şi adesea abuzivă a antibioticelor, nivelul antibiorezistenţei a crescut.

– S-a constatat creşterea semnificativă a rezistenţei la antibiotice a E. Coli (care în trecut era combătut folosind cu succes antibiotice „uzuale”).
– Se remarcă rezistenţa deosebită a Pseudomonas aeruginosa.
– Aminoglicozidele (Gentamicină, Neomicină, Spectinomicină). Ceftiofur şi Colistinul îşi păstrează per total eficienţa asupra bacteriilor gram negative: Salmonella, E. Coli etc., datorită faptului că nu se absorb decat în proporţie redusă, de la nivel intestinal, nu au dat naştere la multe tulpini rezistente, această caracteristică limitand utilizarea lor în stările patologice cu manifestare septicemică, fiind utile doar în infecţiile intestinale (enterite – diaree).
– Se remarcă efectul convenabil al asociaţiilor de antibiotice cu acţiune sinergică.
– Macrolidele (eritromicină, tylosin, tilvalosin) şi tetraciclinele (oxitetraciclină, clortetraciclină, tetraciclină, doxiciclină) au un efect redus antimicrobian, mai mult se vor utiliza pentru efectul micoplasmocid (singure) sau în asociere cu alte antibiotice pentru a le potenţa efectul antimicrobian.
– Avand în vedere creşterea alarmantă a antibiorezistenţei (în special a E. Coli) se recomandă administrarea simultană a unor asociaţii de antibiotice sinergice (Enrofloxacin + Colistin, Lincomicin + Spectomicin, Amoxiciclină + Colistin, Fosfamicină + Tylosin, Doxiciclină + Tylosin etc.) cu spectru larg şi efect sistemic (pe cat posibil şi micoplasmocid) şi rotirea periodică a acestora (o clasă de antibiotice cu alta).
– De regulă, antibioticele se vor administra pe o perioadă de 3 – 5 zile (excepţie în cazul Salmonelozei = 7 – 10 zile sau Chlamidiozei – Ornitoză = 30 zile).

Articolul intreg il gasiti pe porumbei.ro

Ornitoza

Ornitoza este o boală infecţioasă răspândită la numeroase specii de păsări de pe întreg glob, care se transmite atât la mamifere cât şi la om. În Germania ornitoza porumbeilor este o boală infecţioasă declarabilă.

Agentul patogen

Boala este cauzată de Chlamidia psittaci. Chlamidiile sunt microorganisme mici, fără posibilitate de deplasare, caretrăiesc în celulele gazdei. Infecţia apare prin inhalarea prafului infectat cu agenţi patogeni, prin consumul de apă sau furaj murdărit de fecalele animalelor bolnave, respectiv puii pe perioda hrănirii lor de către părinţi.

Simptomatologie

Ornitoza se prezintă sub două forme: acută şi cronică

– Forma acută apare la porumbeii tineri: respiraţie horcăitoare, inflamaţia pleoapelor uni- sau bilateral, enterită cu diaree apoasă.

– Forma cronică este mai frecventă la porumbeii adulţi, dar în cazul lor boala este asimptomatică sau cu semen minore.

Porumbeii vindecaţi rămân purtători de Chlamidia şi reprezintă o sursă de infecţie continuă pentru animalele tinere şi om.

Diagnostic

Putem preleva probe din splina, ficatul, ţesutul conjunctiv sau sacii aerofori ai porumbeilor morţi, prin utilizarea coloraţiei Stamp se obţin cele mai bune rezultate în cazul examinării la microscop. De la animale vii putem recolta chlamidii din fecale sau din cloacă cu ajutorul unui tampon. Ne stă la dispoziţie şi metoda serologică de determinare a anticorpilor specifici.

Diagnostic diferenţial

Gripa, salmoneloza, paramixoviroza.

Indicaţii privind tratamentul

Crescătoriile de porumbei de mult timp prezintă succes în tratamentul contra chlamidiilor prin utilizarea de chlortetracyclin+. În vederea menţinerii concentraţiei sanguine al antibioticului nu este indicată întreruperea, respectiv oprirea tratamentului de 30 zile cu chlortetracyclin+.

Observaţii

Pe durata tratamentului porumbeii să nu primească furaj cu conţinut crescut de calciu (de ex. grit), fiindcă, calciul leagă clortetraciclina, astfel scăzând eficacitatea ei.

Porumbeii bolnavi nu pot fi zburaţi.

Pe perioada bolii să nu aibă acces la bazinul de baie.

Ornitoza

Ornitoza este o boală infecţioasă răspândită la numeroase specii de păsări de pe întreg glob, care se transmite atât la mamifere cât şi la om. În Germania ornitoza porumbeilor este o boală infecţioasă declarabilă.

Agentul patogen

Boala este cauzată de Chlamidia psittaci. Chlamidiile sunt microorganisme mici, fără posibilitate de deplasare, caretrăiesc în celulele gazdei. Infecţia apare prin inhalarea prafului infectat cu agenţi patogeni, prin consumul de apă sau furaj murdărit de fecalele animalelor bolnave, respectiv puii pe perioda hrănirii lor de către părinţi.

Simptomatologie

Ornitoza se prezintă sub două forme: acută şi cronică

– Forma acută apare la porumbeii tineri: respiraţie horcăitoare, inflamaţia pleoapelor uni- sau bilateral, enterită cu diaree apoasă.

– Forma cronică este mai frecventă la porumbeii adulţi, dar în cazul lor boala este asimptomatică sau cu semen minore.

Porumbeii vindecaţi rămân purtători de Chlamidia şi reprezintă o sursă de infecţie continuă pentru animalele tinere şi om.

Diagnostic

Putem preleva probe din splina, ficatul, ţesutul conjunctiv sau sacii aerofori ai porumbeilor morţi, prin utilizarea coloraţiei Stamp se obţin cele mai bune rezultate în cazul examinării la microscop. De la animale vii putem recolta chlamidii din fecale sau din cloacă cu ajutorul unui tampon. Ne stă la dispoziţie şi metoda serologică de determinare a anticorpilor specifici.

Diagnostic diferenţial

Gripa, salmoneloza, paramixoviroza.

Indicaţii privind tratamentul

Crescătoriile de porumbei de mult timp prezintă succes în tratamentul contra chlamidiilor prin utilizarea de chlortetracyclin+. În vederea menţinerii concentraţiei sanguine al antibioticului nu este indicată întreruperea, respectiv oprirea tratamentului de 30 zile cu chlortetracyclin+.

Observaţii

Pe durata tratamentului porumbeii să nu primească furaj cu conţinut crescut de calciu (de ex. grit), fiindcă, calciul leagă clortetraciclina, astfel scăzând eficacitatea ei.

Porumbeii bolnavi nu pot fi zburaţi.

Pe perioada bolii să nu aibă acces la bazinul de baie.

 

Musca porumbeilor

Ati vazut vreodata un rand de gauri in aripa de zbor a porumbeilor? Acestea sunt cauzate de un tip special de muste, numitePseudolynchia canarensis.Adultii acestei specii traiesc pe corpul masarii, misuninad prin pene. Ele sunt consumatoare de sange, muscaturilor cauzand dureri, iritare si neliniste porumbeilor. Pentru a se hrani, ele isi introduc trompa in foliculul plin de sange al unei pene in crestere. Atunci cand aceasta pana se desfasoara, „tunelul” creat de trompa de alimentare al mustei ia aspectul unei serii de gauri.

Mustele isi depun ouale pe excrementele acumulate ale pasarilor, iar larvele lor se dezvolta aici. Numarul de muste este mai mare in lunile mai calduroase, atunci cand pasarile cresc pui si cand ele pot sa muste micii porumbei si sa se inmulteasca in excrementele dimprejurul cuibului cu pui. Este interesant de stiut faptul ca saliva mustelor adulte cauzeaza puilor diaree, care le favorizeaza larvelor supravietuirea.

Tratament:

Igiena continua si indepartarea eficienta a excrementelor ( de reamintit faptul ca excrementele acumulate dedesuptul grilajului podelei sau stranse morman in apropierea adapostului pot sa serveasca drept mediu de inmultire al mustelor) conteaza mult in controlul problemei. Totusi, daca este necesar, orice musca depistata pe pasari trebuie distrusa, fie prin pulverizarea cuParmethin fie printr-un tratament de 24 ore cu Moxidecin. Dubland acest tratament cu imprastierea de Permethin prin adapost, in special inainte de perioada de reproductie, problema se va rezolva sigur.

Sursa: Sanatatea, bolile & managementul porumbeilor, Dr. Colin Walker