Instalatiile interioare in adapostul porumbeilor

In principiu, acestea sunt la fel pentru fiecare rasa de porumbei, insa sunt anumite rase, mai ales cand este vorba de dimensiunile rasei. Porumbeii cu pene pe picioare au nevoie de mai mult spatiu decat cei cu picioare netede. Este foarte greu sa mentionez acum toate schimabarile necesare in particular pentru fiecare rasa. Pentru cine doreste sa creasca rase speciale este bine sa se informeze la fata locului de la columbofilii care cresc respectivele rase. Astfel poti sa inveti mult mai repede modul in care sa amplasezi recipientele pentru hrana (apa) sau al scandurilor pe care se aseaza porumbeii. Astfel, instalatiile interioare ale adapostului ajung sa corespunda conditiilor din fiecare adapost, dar si in functie de rasa pe care o cresti, fiind adaptate rasei si necesitatilor pasarilor.

Adapostul ar trebui sa aibe peretii verticali drepti, pe cat posibil. atunci cand acoperisul este in panta, acest lucru nu este totusi posibil. Peretii ar trebui construiti dintr-un material rezistent, de preferinta din lemn sau din placi dure de fibra, sau formaldehida. Daca podeaua consta din beton sau din scanduri de dusumea, se poate aseza deasupra placaj, pentru a se evita suprafetele aspre. Podelele raman astfel uscate (evitand astfel riscul imbolnavirii cu coccidioza), se izoleaza mai bine, se pot curata mai bine si mai usor si mult mai repede. Este de preferat sa dai cu un strat de vopsea inainte de a incepe sa amenajarea interiorului.

Instalatiile interioare in adapostul porumbeilor

In principiu, acestea sunt la fel pentru fiecare rasa de porumbei, insa sunt anumite rase, mai ales cand este vorba de dimensiunile rasei. Porumbeii cu pene pe picioare au nevoie de mai mult spatiu decat cei cu picioare netede. Este foarte greu sa mentionez acum toate schimabarile necesare in particular pentru fiecare rasa. Pentru cine doreste sa creasca rase speciale este bine sa se informeze la fata locului de la columbofilii care cresc respectivele rase. Astfel poti sa inveti mult mai repede modul in care sa amplasezi recipientele pentru hrana (apa) sau al scandurilor pe care se aseaza porumbeii. Astfel, instalatiile interioare ale adapostului ajung sa corespunda conditiilor din fiecare adapost, dar si in functie de rasa pe care o cresti, fiind adaptate rasei si necesitatilor pasarilor.

Adapostul ar trebui sa aibe peretii verticali drepti, pe cat posibil. atunci cand acoperisul este in panta, acest lucru nu este totusi posibil. Peretii ar trebui construiti dintr-un material rezistent, de preferinta din lemn sau din placi dure de fibra, sau formaldehida. Daca podeaua consta din beton sau din scanduri de dusumea, se poate aseza deasupra placaj, pentru a se evita suprafetele aspre. Podelele raman astfel uscate (evitand astfel riscul imbolnavirii cu coccidioza), se izoleaza mai bine, se pot curata mai bine si mai usor si mult mai repede. Este de preferat sa dai cu un strat de vopsea inainte de a incepe sa amenajarea interiorului.

Podeaua un element important

Cand vine vorba de adapotul porumbeilor podeaua joaca un rol esential.

Este ideal ca podeaua sa fei incalzita, acest lucru ajutand in zilele reci poadeaua sa fie repede uscata si adapostul incalzit daca este necesar. Acest lucru se poate face introducand serpentine de incalzire in blocurile de beton ale podelei sau prin perne sau captuseli de incalzire. Factorul principal al calitatii podelei este totusi igiena. Poadeaua poate fi construta din mai multe materiale: beton, placi de lemn sau grilaje din metal. Daca se foloseste betonul acesta trebuie sa fie neted, acesta are avantajul ca este igienic si usor de curatat. Are dezavantajul ca devine rece si uneori umed dar se poate acoperi cu un strat de nisip.

Un studiu efectuat in America a demonstrat ca podeaua cea mai putin prafuita este cea acoperita cu un strat subtire de nisip. Aceasta se pare ca atrage particulelel de praf, porumbeii par sa aprecieze acest strat , deorece o parte a comportamentului lor este acela sa racaie si sa ciuguleasca.

Podeaua din lemn are avantajul ca ofera o suprafata mai absorbanta, dar in aceleas timp, este mai greu de curatat din cauza texturii sale neregulate. Este de asemenea aproape greu de sterilizitat daca apare problema unei boli ale carei microorganisme supravietuiesc in mediu ( precum germenii paratifoizi). Dar lemnul este o suprafata pe care porumbeilor le place sa mearga si sa se aseze.

Sursa poza: porumbel.net

Podele de grilaj trebuei sa aibe ochiurile in asa fel incat porumbei sa poata merge pe podea, iar dejectiile sa poata cadea prin ochiurile, astfel dejectiile sunt indepartate si praful de la aceastea nu mai reprezint o problema. Pentru un columbofil acest tp de podea este un ajutor bine venit, datorita faptului ca se mentine o podea igienica si nu necesita mult timp pentru curatare.

Adapostul clasic, din Europa, construit la ultimul etaj al unei locuinte incalzite are multe avantaje. Podeaua este incalzita de la locuinta de dedesupt, ceea ce inseamna o podea uscata, iar aerul cald, ridicandu-se usor duce cu el praful, umezeala si gazele din excremente. Aceasta va iesi printre tiglele acoperisului, iar carmida este un termoizolant bun, amplasarea adapostului la inlatime da siguranta pasarilor.

Podeaua un element important

Cand vine vorba de adapotul porumbeilor podeaua joaca un rol esential.

Este ideal ca podeaua sa fei incalzita, acest lucru ajutand in zilel reci poadeaua sa fie repede uscata si adapostul incalzit daca este necesar. Acest lucru se poate face introducand sertentine de incalzire in blocurile de beton ale podelei sau prin perne sau captuseli de incalzire. Factorul principal al calitatii podelei este totusi igiena. Poadeaua poate fi construta din mai multe materiale: beton, placi de lemn sau grilaje din metal. Daca se foloseste betonul acesta trebuie sa fie neted, acesta are avantajul ca este igienic si usor de curatat. Are dezavantajul ca devine rece si uneori umed dar se poate acoperi cu un strat de nisip.

Un studiu efectuat in America a demonstrat ca podeaua cea mai putin prafuita este cea acoperita cu un strat subtire de nisip. Aceasta se pare ca atrage particulelel de praf, porumbeii par sa aprecieze acest strat , deorece o parte a comportamentului lor este acela sa racaie si sa ciuguleasca.

Podeaua din lemn are avantajul ca ofera o suprafata mai absorbanta, dar in aceleas timp, este mai greu de curatat din cauza texturii sale neregulate. Este de asemenea aproape greu de sterilizitat daca apare problema unei boli ale carei microorganisme supravietuiesc in mediu ( precum germenii paratifoizi). Dar lemnul este o suprafata pe care porumbeilor le place sa mearga si sa se aseze.

Sursa poza: porumbel.net

Podele de grilaj trebuei sa aibe ochiurile in asa fel incat porumbei sa poata merge pe podea, iar dejectiile sa poata cadea prin ochiurile, astfel dejectiile sunt indepartate si praful de la aceastea nu mai reprezint o problema. Pentru un columbofil acest tp de podea este un ajutor bine venit, datorita faptului ca se mentine o podea igienica si nu necesita mult timp pentru curatare.

Adapostul clasic, din Europa, construit la ultimul etaj al unei locuinte incalzite are multe avantaje. Podeaua este incalzita de la locuinta de dedesupt, ceea ce inseamna o podea uscata, iar aerul cald, ridicandu-se usor duce cu el praful, umezeala si gazele din excremente. Aceasta va iesi printre tiglele acoperisului, iar carmida este un termoizolant bun, amplasarea adapostului la inlatime da siguranta pasarilor.

Adaposturile de porumbei si clima

Un lucru foarte important cand vine vorba de adapostul porumbeilor este umiditatea, e foarte important sa se urmareasca ca adapostul sa nu devina umed. Umezeala in adapost poatea aprea atat in zonele cu umiditate crescuta cat si in cele cu umiditate redusa. In zonele reci, aerul nu poate transporta prea multa umiditate, deci adaposturile care contin prea multe pasari pentru nivelul lor de ventilatie vor deveni umede deoarece umezeala prezenta in aer se va condensa pe suprafetele din interior sau nu se va putea evapora de la excremente. In zonele calde, aerul cald este deja saturat cu vapori de apa. Umezeala este controlata cand aerul este cald si uscat. Aceasta se poate face cand numarul de pasari si ventilatia sunt optime.

Un adapost uscat se poate obtine prin metode diferite in zone diferite. Sunt trei tipuri de climat ce trebuie luate in considerare:

1. Nopti reci si zile reci – aerul rece si persistent nu poate transporta multa umiditate si astfel excrementele vor ramane umede intreaga zi, daca nu sunt indepartate. Daca adapostul nu este ventilat adecvat, aerul expirat de pasari se va condensa pe pereti si tavan. Pentru a evita situatia, trebuie sa curatam zilnic excremetele si sa realizam o inchidere suficienta a adapostului, astfel aceasta sa devina calda datorita caldurii degajate de corpul pasarilor. Aerul cald se va ridica si trebuie sa aibe posibilitatea sa iasa prin gaurile din acoperis sau prin gaurile de ventilatie. Gaurile in perete situate la un nivel os faca imposibila pastrarea caldurii. IN zonele cu frig extrem este necesar sa incalzim adaposturile, dar trebuie avut grija sa nu se creez un mediu cu un climat de sera, in acest sens se va asigura o ventilatieadecvata adapostului.
2. Nopti reci si zile calde – pe timp de noapte se pot aplica cele descrise mai sus. Adapostul trebuie inchis astfel incat pasarile sa reuseasca sa  incalzeasca adapostul prin caldura degajata de corpul lor. Pe timpul zile caldura degajata de soare impreuna cu caldura degajata de pasari vor crea un climat umed inchis, astfel este nevoie ca adapostul sa aibe niste guri de aerisire pe parcursul zilei. Se pot folosi elemente detasabile si glisante, deschiderea lor facandu-se in functie de temperatura si de vant, daca afara bate vantul adapostul este ventilat mai bine si nu este nevoie sa deschidem prea mult aceste panouri pentru a avea un schimb de aer optim. IN aceste conditii de vreme trebuie avut grija deosebita daca adapotul este situat langa apa, in zona de coasta, piscina din curte, apa retine caldura si continua sa o evapore si in serile mai reci. Pentru a fi de succes, astfel de adaposturi trebuie inchise noaptea, pentru ca porumbeii sa se poate incalzi si sa nu doarma in umezeala.
3. Nopti calde si zile calde – in aceasta situatie adaposturile mai deschise pot fi de succes, iar in anumite zone temperatura este foarte ridicat incat aceste adaposturi trebuie sa fie tot timpul deschise. Pasarile se racoresc prin evaporarea umezelii din sacii de aer. Atunci cand este foarte cald, o mare cantitate de umezeala se pierde din corpul lor in acest mod si , daca adapostul nu este suficient de  bine ventilat, se creeaza un mediu extrem de umed si sufocant. Cu conditia ca sa fie suficient de inchise incat sa protejeze pasarile de vant si sa le asigure sentimentul de siguranta. In zonele cu caldura si umuditate persistenta atingerea formei super formei devine o adevarata provocare, o umiditate persistenta ii face pe porumbei sa devina vulnerabili la boli.

Adapoturile pentru porumbei si clima

Un lucru foarte important cand vine vorba de adapostul porumbeilor este umiditatea, e foarte important sa se urmareasca ca adapostul sa nu devina umed. Umezeala in adapost poatea aprea atat in zonele cu umiditate crescuta cat si in cele cu umiditate redusa. In zonele reci, aerul nu poate transporta prea multa umiditate, deci adaposturile care contin prea multe pasari pentru nivelul lor de ventilatie vor deveni umede deoarece umezeala prezenta in aer se va condensa pe suprafetele din interior sau nu se va putea evapora de la excremente. In zonele calde, aerul cald este deja saturat cu vapori de apa. Umezeala este controlata cand aerul este cald si uscat. Aceasta se poate face cand numarul de pasari si ventilatia sunt optime.

Un adapost uscat se poate obtine prin metode diferite in zone diferite. Sunt trei tipuri de climat ce trebuie luate in considerare:

1. Nopti reci si zile reci – aerul rece si persistent nu poate transporta multa umiditate si astfel excrementele vor ramane umede intreaga zi, daca nu sunt indepartate. Daca adapostul nu este ventilat adecvat, aerul expirat de pasari se va condensa pe pereti si tavan. Pentru a evita situatia, trebuie sa curatam zilnic excremetele si sa realizam o inchidere suficienta a adapostului, astfel aceasta sa devina calda datorita caldurii degajate de corpul pasarilor. Aerul cald se va ridica si trebuie sa aibe posibilitatea sa iasa prin gaurile din acoperis sau prin gaurile de ventilatie. Gaurile in perete situate la un nivel os faca imposibila pastrarea caldurii. IN zonele cu frig extrem este necesar sa incalzim adaposturile, dar trebuie avut grija sa nu se creez un mediu cu un climat de sera, in acest sens se va asigura o ventilatieadecvata adapostului.
2. Nopti reci si zile calde – pe timp de noapte se pot aplica cele descrise mai sus. Adapostul trebuie inchis astfel incat pasarile sa reuseasca sa  incalzeasca adapostul prin caldura degajata de corpul lor. Pe timpul zile caldura degajata de soare impreuna cu caldura degajata de pasari vor crea un climat umed inchis, astfel este nevoie ca adapostul sa aibe niste guri de aerisire pe parcursul zilei. Se pot folosi elemente detasabile si glisante, deschiderea lor facandu-se in functie de temperatura si de vant, daca afara bate vantul adapostul este ventilat mai bine si nu este nevoie sa deschidem prea mult aceste panouri pentru a avea un schimb de aer optim. IN aceste conditii de vreme trebuie avut grija deosebita daca adapotul este situat langa apa, in zona de coasta, piscina din curte, apa retine caldura si continua sa o evapore si in serile mai reci. Pentru a fi de succes, astfel de adaposturi trebuie inchise noaptea, pentru ca porumbeii sa se poate incalzi si sa nu doarma in umezeala.
3. Nopti calde si zile calde – in aceasta situatie adaposturile mai deschise pot fi de succes, iar in anumite zone temperatura este foarte ridicat incat aceste adaposturi trebuie sa fie tot timpul deschise. Pasarile se racoresc prin evaporarea umezelii din sacii de aer. Atunci cand este foarte cald, o mare cantitate de umezeala se pierde din corpul lor in acest mod si , daca adapostul nu este suficient de  bine ventilat, se creeaza un mediu extrem de umed si sufocant. Cu conditia ca sa fie suficient de inchise incat sa protejeze pasarile de vant si sa le asigure sentimentul de siguranta. In zonele cu caldura si umuditate persistenta atingerea formei super formei devine o adevarata provocare, o umiditate persistenta ii face pe porumbei sa devina vulnerabili la boli.

Celulele de cuibarit

Celula de cuibarit este cel mai important spatiu penntru fiecare pereche reproducatoare. In aceasta celula are loc doar perechea care detine celula, orice alt intrus este reperat si dat afara, dar se intampla ca de multe ori sa apara lupte intre masculi si pot aparea rani la cap, dar daca suntem pe faza vom reusi sa evitam aceste lupte sau cel putin sa reducem impactul lor. 

Celula de cuibarit trebuie sa fie indeajuns de mare, pentru ca perechea sa aibe spatiul necesare depunerii unei a doua perechi de oua, o celula de cuibarit ar trebuie sa fie suficient de mare sa poata adaposti pana la trei generatii, parintii, prima pereche de pui gata de zbor si viitorii pui care fie au eclozat fie asteapta in cateva zile sa vada pentru prima data lumina zilei. Celula trebuie sa permita amplasarea a doua cuiburi, daca nu este posibil atunci femela va depune ouale alaturi de ceilalti pui si ouale pana la urma se vor murdari si exista riscul sa se piarda perechea respectiva de oua. Pentru a evita acest lucru se poate pune un perete despartitor in celula, si astfel vom putea pune doua cuiburi. O alta metoda ar fi ca sa se faca celula pe doua niveluri.

Celule de la nivelul podelei, se pot inchide daca sunt acaparate de porumbei tineri care au tendinta de a-si extinde dominatia pe toata podeaua, scelule de jos se vor inchide in acest caz si se v or pastra pentru a se tine acolo animite pasari la nevoie. Sau cand se construiesc celulele, atunci se va tine cont sa se construisca de la o inaltime de 30 de cm de la podea, astfel evitam aceste neplaceri.

Partea vizibila a celulelor de cuibarit se poate amenaja in mai multe feluri. Cele mai simple sunt grilajele din sarma acoperite cu plastic, cu intrari care se pot inchide. E important ca fie care boxa, celula sa aibe un sistem de inchidere, o usa, sa se poata curata foarte usor, se poate folosi linoleu cauciucat este usor de folosit, cu ajutorul unui spaclu, se pot spala usor, cu fel de fel de desinfectanti.

Instalatiile interioare

In principiu, acestea sunt la fel pentru fiecare rasa de porumbei, insa sunt anumite rase, mai ales cand este vorba de dimensiunile rasei. Porumbeii cu pene pe picioare au nevoie de mai mult spatiu decat cei cu picioare netede. Este foarte greu sa mentionez acum toate schimabarile necesare in particular pentru fiecare rasa. Pentru cine doreste sa creasca rase speciale este bine sa se informeze la fata locului de la columbofilii care cresc respectivele rase. Astfel poti sa inveti mult mai repede modul in care sa amplasezi recipientele pentru hrana (apa) sau al scandurilor pe care se aseaza porumbeii. Astfel, instalatiile interioare ale adapostului ajung sa corespunda conditiilor din fiecare adapost, dar si in functie de rasa pe care o cresti, fiind adaptate rasei si necesitatilor pasarilor.

Adapostul ar tebui sa aibe peretii verticali drepti, pe cat posibil. atunci cand acoperisul este in panta, acest lucru nu este totusi posibil. Peretii ar trebui construiti dintr-un material rezistent, de preferinta din lemn sau din placi dure de fibra, sau formaldehida. Daca podeaua consta din beton sau din scanduri de dusumea, se poate aseza deasupra placaj, pentru a se evita suprafetele aspre. Podelele raman astfel uscate (evitand astfel riscul imbolnavirii cu coccidioza), se izoleaza mai bine, se pot curata mai bine si mai usor si mult mai repede. Este de preferat sa dai cu un strat de vopsea inainte de a incepe sa amenajarea interiorului.

Adaposturi pentru porumbei

Porumbeii de rasa sunt crescuti in porumbare special amenajate in podul caselor, sau in porumbarii construite in gradini sau curti, numite porumbare-voliere. Porumbaria asezata cu fata spre nord este friguroasa, cea mai buna asezare fiind spre est sau sud-est, deoarece permite patrunderea razelor solare in interior aproape tot timpul zilei.

Porumbaria trebuie sa aiba pardoseala din pamant, scanduri sau caramizi, peretii din caramizi, chirpici sau scanduri, iar acoperisul din carton gudronat, tigl sau tabla. Compartimentele se despart prin pereti de scanduri, cartongudronat sau plasa de sarma. Iesirea se face prin fereastra de zbor, asezata pe partea insorita si prevazuta cu o scandura de zbor, cu o usa automata si cu o cusca de prindere, care poate fi asa de mare, incat sa serveasca drept voliera pentru baia de soare a porumbeilor in timpul cand acestia nu sunt liberi.

In cazul porumbeilor de agreement, interiorul porumbarelor se imparte in doua parti:un compartiment pentru porumbeii de prasila si altul pentru tineret. In cazul porumbeilor de zbor, porumbarul este compartimentat in 3 incaperi si anume, pe langa cele doua incaperi sus-mentionate, una este rezervata stolului de zbor. Alaturi de porumbarie si despartit de ea se instaleaza un volier special pentru porumbeii bolnavi.

In porumbare se construiesc locuri de odihna pentru porumbei sub forma de scanduri de dormit si bete de odihna, iar in compartimentul porumbeilor de prasila si boxe de imperechere si de clocit.Boxele de imperechere reprezinta ladite lungi de un metro, largi si inalte de 60*60cm, la mijloc si in fata pereti din panza de sarma. Peretele din mijloc e demontabil, iar cel din fata are usite tot din panza de sarma.

Boxele de clocit au forma unor cutii, construite din plasa de sarma, sipci de lemn si pardosite cu scanduri. Marimea lor variaza in functie de marimea raselor de porumbei care le vor ocupa, intre 70*70*40=50cm si 120*80*60cm. In fiecare boxa de clocit se construiesc doua cuiburi pentru fiecare pereche de porumbei de prasila, in scopul asigurarii unei clocirii si cresteri consecutive a puilor. Boxel astfel construite in compartimentul porumbeilor de prasila sunt asezate una linga alta, suprapuse si ridicate deasupra pardoselei cu 20cm

Rasele de zbor se cresc in libertate, iar cele de carne si de agrement in voliere instalate in fata porumbarului sau a boxelor de clocit, facute din panza de sarma prinsa de un cadru metallic sau din sipci de lemn, inchise din toate partile, avand o capacitate de aer suficienta numarului de porumbei care vor fi crescuti in ele. Pentru fiecare porumbel se socoteste un metro cub de aer. Voliera are o uşa prin care intra ingrijitorul. In interiorul ei se gasesc :alimentatorul, adapatoarea, bazinul de facut baie, ladita cu nisip si substante minerale, precum si scandurile sau sipcile pe care se aseaza porumbeii din zbor.

Pentru rasele mai delicate se intrebuinteaza metoda boxelor isolate, complet inchisa, numai cu o mica usa de intrare pentru porumbei sic cu partea de sus demontabila, pentru a putea fi introduce cuibarele si pentru curatarea si dezinfectarea boxei. Pentru cresterea pe scara commercial a porumbeilor de carne se utilizeaza porumbare-soproane acoperite complet sau numai pe jumatate, inchisa lateral cu scanduri, cu usi pentru porumbei si personal de serviciu, iar in fata cu voliere din sarma cadrilata. Peretii din fund sunt acoperiti cu boxele de clocit de 40 cm lungime, 40cm latime si 30 inaltime, cate doua pentru fiecare pereche. Pentru a evita umezeala si patrunderea sobolanilor, pardoseal se construieste la 40-50 cm deasupra nivelului solului. Porumbarele-soproane sun insirate pe randuri, prevazute cu un apaduct propriu, legat de putul sau turnul de apa motor al crecatoriei. In Statele Unite ale Americii se gasesc crescatorii –uzine care produc si prelucreaza anula zeci de mii de pui de porumbei de carne.

In boxele de clocit sau in casutele pentru cuiburi se aseaza cuibarele sau cuiburile, facute din cutii mici de lemn, avand 6-8cm inaltime, 16-25 cm latime si 16-25 cm lungime. Cuiburile pot fi facute in forma de strachina, dintr-un amestec de gips, ciment si rumegus, sau din lut ars, hartie presata sau material sintetic, avand 5-8 cm inaltime si 16-22 cm diametru. Cuiburile trebuie sa fie departizate cu prafuri insecticide (hexacloran, heclotox, etc) si captusite cu un asternut de paie, fin sau matura. Cuiburile astfel pregatite pot fi ocupate de perechile de porumbei de prasila.

                       

Sursa Wikipedia

Cum sa amenajezi o voliera

In materialul de fata sunt prezentate cateva moduri de amenajare a volierei, un material de dl. Bogdanel Tanasescu:

cum-sa-amenajezi-o-voliera.doc