Standard rasa – Roller Parlor

Originea: a fost creata in SUA prin anii 1850 si aproximativ in acelasi timp a fost creata si in Anglia. Se recunosc doua tipuri: Jucatorii – care fac o tumba sau mai multe in aer inainte de a ateriza in jurul sau in acelasi loc de unde a pornit si Rollerii – se rostogolesc pe pamant pe o distanta mare in linie dreapta.

Specificitatea rasei: Jucatorul Parlor ar trebui arbitrat dupa performanta inainte de a fi arbitrat dupa tipul sau structura porumbelului pentru a fi eliminate pasarile ce pot zbura (nu este o gena a Jucatorului Parlor). Rollerii pot fi eliberati in doua maniere acceptate: lasati din mana sa se rostogoleasca incepand de la linia de start sau se pune pasarea pe pamant, de preferabil pe linia de start, si se bate din palme pentru a incepe sa se rostogoleasca. In cazul jucatorilor numai a doua varianta este acceptata.

Sursa poza: M & M Lofts

Punctajul: la rolleri se acorda punctele in felul urmator: cel mai lung snur 60 de puncte, daca distanta este mai mica de 18 metri atunci primeste 55 puncte. Cu cat snurul este mai scurt cu atat se dau puncte mai putine. De exemplu, daca cel mai lung snur este de 22 metri atunci cel ce are snurul de 11 metri este punctat cu 50% din maximul de puncte acordate. La jucatori se dau 60 de puncte daca locul de aterizare este acelasi cu cel la care a inceput sa joace. Pierde cate 5 puncte pentru fiecare 2.5 cm depasit de la punctul de start. Daca depaseste cu jumatate de metru punctul de start atunci pasarea este descalificata. Atentie! Rollerul care joaca in linie dreapta este mai avantajat la puncte decat cel ce nu isi tine linia de joc. Un jucator ce joaca mai mult de o singura data in aer ar trebui sa fie luat in considerare si punctat mai bine decat cel ce joaca o singura data.

Un scurt video pe YOUTUBE

Corpul: scurt, aspect de ic. Trebuie sa para energic in pozitie verticala, sprinten, gratios, indraznet si elegant. Exemplareleghemuite si carcite nu sunt admise.

Capul: rotund, plin in obraji; fruntea este mai inalta, proportional cu corpul.

Ochii: de culoarea perlei si localizati central in cap. Genele sunt medii, cu textura delicata.

Ciocul: drept, de lungime si latime medie. Barbia este ferma, cu textura fina si de culoare alba.

Gatul: de lungime medie si putin arcuit.

Pieptul: pronuntat si lat.

Aripile: ferme, strans legate de corp si purtate pe coada.

Coada: scurta, in forma de ic, cu o tinuta relativ apropiata.

Picioarele: puternice, de lungime medie si bine separate.

Statura: Ferm, greutate medie (intre 198-425 grame), trebuie sa para sanatos si plin de energie.

Penajul: fin, curat si srans legat de corp; la cap penele sunt pufoase.

Culoare si desen: negru, rosu, galben, alb si orice alta culoare.

Marime inel: 7 mm

Sursa: ACKA

Standard rasa – Roller Parlor

Originea: a fost creata in SUA prin anii 1850 si aproximativ in acelasi timp a fost creata si in Anglia. Se recunosc doua tipuri: Jucatorii – care fac o tumba sau mai multe in aer inainte de a ateriza in jurul sau in acelasi loc de unde a pornit si Rollerii – se rostogolesc pe pamant pe o distanta mare in linie dreapta.

Specificitatea rasei: Jucatorul Parlor ar trebui arbitrat dupa performanta inainte de a fi arbitrat dupa tipul sau structura porumbelului pentru a fi eliminate pasarile ce pot zbura (nu este o gena a Jucatorului Parlor). Rollerii pot fi eliberati in doua maniere acceptate: lasati din mana sa se rostogoleasca incepand de la linia de start sau se pune pasarea pe pamant, de preferabil pe linia de start, si se bate din palme pentru a incepe sa se rostogoleasca. In cazul jucatorilor numai a doua varianta este acceptata.

Punctajul: la rolleri se acorda punctele in felul urmator: cel mai lung snur 60 de puncte, daca distanta este mai mica de 18 metri atunci primeste 55 puncte. Cu cat snurul este mai scurt cu atat se dau puncte mai putine. De exemplu, daca cel mai lung snur este de 22 metri atunci cel ce are snurul de 11 metri este punctat cu 50% din maximul de puncte acordate. La jucatori se dau 60 de puncte daca locul de aterizare este acelasi cu cel la care a inceput sa joace. Pierde cate 5 puncte pentru fiecare 2.5 cm depasit de la punctul de start. Daca depaseste cu jumatate de metru punctul de start atunci pasarea este descalificata. Atentie! Rollerul care joaca in linie dreapta este mai avantajat la puncte decat cel ce nu isi tine linia de joc. Un jucator ce joaca mai mult de o singura data in aer ar trebui sa fie luat in considerare si punctat mai bine decat cel ce joaca o singura data.

Corpul: scurt, aspect de ic. Trebuie sa para energic in pozitie verticala, sprinten, gratios, indraznet si elegant. Exemplarele ghemuite si carcite nu sunt admise.

Capul: rotund, plin in obraji; fruntea este mai inalta, proportional cu corpul.

Ochii: de culoarea perlei si localizati central in cap. Genele sunt medii, cu textura delicata.

Ciocul: drept, de lungime si latime medie. Barbia este ferma, cu textura fina si de culoare alba.

Gatul: de lungime medie si putin arcuit.

Pieptul: pronuntat si lat.

Aripile: ferme, strans legate de corp si purtate pe coada.

Coada: scurta, in forma de ic, cu o tinuta relativ apropiata.

Picioarele: puternice, de lungime medie si bine separate.

Statura: Ferm, greutate medie (intre 198-425 grame), trebuie sa para sanatos si plin de energie.

Penajul: fin, curat si srans legat de corp; la cap penele sunt pufoase.

Culoare si desen: negru, rosu, galben, alb si orice alta culoare.

Marime inel: 7 mm

Sursa: ACKA

Jucator de Timisoara

Originea: porumbeii Jucatori de Timisoara s-au format in sec. al XVIII-lea la Timisoara.

Aptitudini de zbor: zburator de semi-inaltime in stol, de scurta durata, cu joc rapid de 1-3 tumbe.

Capul: rotund, putin alungit spre cioc.

Fruntea: inalta, bombata, relativ lata.

Ceafa: acoperita cu un mot inalt, mic, in forma de arc de cerc.

Ochii: albi (perla) la unicolori si pestriti; castaniu inchis la albi si baltati. Genele sunt duble, netede, de culoare rosiatica la albi; rosii si negrii unicolori, la baltati; si pestritii pe galben si rosu; vinete-cenusii la vineti; si pestriti pe negru.

Ciocul: de lungime mijlocie, puternic alburiu la varietatile unicolore si baltate; pestritii pe galben si rosu; gri-inchis negricios la vinetii cu chenare negre si la pestritii pe negru si vanat. Narile sunt netede, mici, usor pudrate cu alb.

Gatul: scurt, indesat si lasat usor spre spate.

Pieptul: larg, robust, bine rotunjit si iesit in afara, purtat usor ridicat.

Spatele: lat si scurt, formand impreuna cu coada o linie dreapta continua.

Aripile: lungi, bine dezvoltate, purtate strans langa corp, cu varfurile deasupra cozii.

Coada: potrivit de lunga, plata, ingusta, formata din 12 rectrice care urmeaza linia spatelui.

Picioarele: relativ scurte, puternice, de culoare rosie intensiv, neincaltate. Ghearele sunt de aceeasi culoare cu ciocul.

Penajul: indesat, neted, lung, purtat strans lipit de corp. La toate culorile se cere intensitate si luciu.

Culoare si desen: Culorile la rasa de porumbei Jucator de Timisoara sunt foarte diverse. Unicolori, in varietatile: negru, rosu, galben, vanat alb si ciocolatiu. Baltati pe: negru, rosu, galben, vanat, argintiu si cafeniu. Baltatura este scrisa, pe fondul colorat al corpului, capul si aripile fiind albe. Pestritii pe: negru, rosu, galben, albastru si cafeniu. Ca regula generala, capul si pieptul sunt albe, umerii aripilor si abdomenul impestritat, iar coada, remigele primare si secundare sunt colorate. Linia care separa partea pestrita de cea colorata este considerata aproximativ verticala din dreptul picioarelor, dar poate fi si cu 1-2 cm inaintea picioarelor. Sunt preferate exemplarele mai deschise usor impestritate.

Greseli: Corp prea mare, de structura grosolana, sau prea lung, ingust; gat lung si subtire; cap turtit, bombat, prea larg ori prea ingust; motul plasat prea jos (sub ceafa), ascutit, stramb, prea mare, cu rozete in dreptul urechilor; ochii galbeni sau bicolori; ciocul prea lung, prea scurt ori de culoare prea inchisa la unicolori si baltati; geana alb-galbuie sau rosu aprins; geana tripla sau simpla; aripi trenate; coada lata sau bombata sau cu mai mult de 12 pene; rectrice mai deschise la culoare; picioare prea inalte sau acoperite cu pene colorate; pete compacte in partea din fata a corpului la pestriti; capacele aripilor prea colorate; burta si pulpele prea albe; pene albe in aripi sau in coada; dungi vizibile in aripi si coada; penaj mat; barbia colorata la pestriti; culoare vanata inchis la albastrii.

Marimea inelului: 7 mm

Caracterele morfologice exterioare:

G (gr)
+/- 25 Lt (cm)
+/- 1 Lc (mm)
+/- 1 A (cm)
+/- 2 Pt (cm)
+/- 1 Lcz (cm)
+/- 1 Lp (cm)
+/- 0.5
260 30 12 61 25 11 7,0
G − greutate corporala
Lt − lungimea totala
Lc − lungimea ciocului
A − anvergura Pt − perimetrul toracic
Lcz − lungimea cozii
Lp − lungimea picioarelor

Jucator de Timisoara

Originea: porumbeii Jucatori de Timisoara s-au format in sec. al XVIII-lea la Timisoara.

Aptitudini de zbor: zburator de semi-inaltime in stol, de scurta durata, cu joc rapid de 1-3 tumbe.

Capul: rotund, putin alungit spre cioc.

Fruntea: inalta, bombata, relativ lata.

Ceafa: acoperita cu un mot inalt, mic, in forma de arc de cerc.

Ochii: albi (perla) la unicolori si pestriti; castaniu inchis la albi si baltati. Genele sunt duble, netede, de culoare rosiatica la albi; rosii si negrii unicolori, la baltati; si pestritii pe galben si rosu; vinete-cenusii la vineti; si pestriti pe negru.

Ciocul: de lungime mijlocie, puternic alburiu la varietatile unicolore si baltate; pestritii pe galben si rosu; gri-inchis negricios la vinetii cu chenare negre si la pestritii pe negru si vanat. Narile sunt netede, mici, usor pudrate cu alb.

Gatul: scurt, indesat si lasat usor spre spate.

Pieptul: larg, robust, bine rotunjit si iesit in afara, purtat usor ridicat.

Spatele: lat si scurt, formand impreuna cu coada o linie dreapta continua.

Aripile: lungi, bine dezvoltate, purtate strans langa corp, cu varfurile deasupra cozii.

Coada: potrivit de lunga, plata, ingusta, formata din 12 rectrice care urmeaza linia spatelui.

Picioarele: relativ scurte, puternice, de culoare rosie intensiv, neincaltate. Ghearele sunt de aceeasi culoare cu ciocul.

Penajul: indesat, neted, lung, purtat strans lipit de corp. La toate culorile se cere intensitate si luciu.

Culoare si desen: Culorile la rasa de porumbei Jucator de Timisoara sunt foarte diverse. Unicolori, in varietatile: negru, rosu, galben, vanat alb si ciocolatiu. Baltati pe: negru, rosu, galben, vanat, argintiu si cafeniu. Baltatura este scrisa, pe fondul colorat al corpului, capul si aripile fiind albe. Pestritii pe: negru, rosu, galben, albastru si cafeniu. Ca regula generala, capul si pieptul sunt albe, umerii aripilor si abdomenul impestritat, iar coada, remigele primare si secundare sunt colorate. Linia care separa partea pestrita de cea colorata este considerata aproximativ verticala din dreptul picioarelor, dar poate fi si cu 1-2 cm inaintea picioarelor. Sunt preferate exemplarele mai deschise usor impestritate.

Greseli: Corp prea mare, de structura grosolana, sau prea lung, ingust; gat lung si subtire; cap turtit, bombat, prea larg ori prea ingust; motul plasat prea jos (sub ceafa), ascutit, stramb, prea mare, cu rozete in dreptul urechilor; ochii galbeni sau bicolori; ciocul prea lung, prea scurt ori de culoare prea inchisa la unicolori si baltati; geana alb-galbuie sau rosu aprins; geana tripla sau simpla; aripi trenate; coada lata sau bombata sau cu mai mult de 12 pene; rectrice mai deschise la culoare; picioare prea inalte sau acoperite cu pene colorate; pete compacte in partea din fata a corpului la pestriti; capacele aripilor prea colorate; burta si pulpele prea albe; pene albe in aripi sau in coada; dungi vizibile in aripi si coada; penaj mat; barbia colorata la pestriti; culoare vanata inchis la albastrii.

Marimea inelului: 7 mm

Caracterele morfologice exterioare:

G (gr)
+/- 25 Lt (cm)
+/- 1 Lc (mm)
+/- 1 A (cm)
+/- 2 Pt (cm)
+/- 1 Lcz (cm)
+/- 1 Lp (cm)
+/- 0.5
260 30 12 61 25 11 7,0
G − greutate corporala
Lt − lungimea totala
Lc − lungimea ciocului
A − anvergura Pt − perimetrul toracic
Lcz − lungimea cozii
Lp − lungimea picioarelor

Tobosar Arab

Originea: este o rasa domestica a porumbelului de stanca din Arabia. Impresie generala: este un porumbel „de camp” de talie foarte mica, cu un temperament energic, prietenos si increzator. Sunetul scos de aceasta rasa este inconfundabil; nicio alta rasa nu mai canta la fel ca ei.

Capul: fin, oval spre rotunjit, mic, asemanandu-se cu turturica eurasiatica.

Ochii: cuprinde toate nuantele de culoare inchisa ale ochiului.

Ciocul: este de lungime medie si albicios; sunt permise si culoarea carnii, culoarea cornului, precum si culori cu varful ciocului mai inchis.

Gatul: e de lungime medie cu o bine definita „gusa” (o caracteristica foarte dorita).

Pieptul: larg, bine rotunjit si plin.

Spatele: larg, de lungime medie si putin oblic; este bine acoperit de aripi.

Aripile: are o lungime medie. Coada: lungime medie, fiind bine inchisa.

Picioarele: lungime medie si neincaltate; culoarea unghiilor nu conteaza.

Penajul: strans lipit de corp.

Culori: alb, negru, albastru cu dunga neagra, gut, rosu-atlas, galben-atlas, rosu dominant, galben dominant, argintiu, pestritat pe negru, pe albastru, pe rosu dominant si pe galben dominant.

Desenul: culorile unice trebuie sa fie curate si evidente, albastrul poate varia de la deschis la inchis. Rosul-Atlas trebuie sa aiba gatul si partea de sus a pieptului stralucitoare cu capacele aripilor gri-albastrui si dungile mai inchise, culoarea capului poate fi mai deschis umbrit decat culoarea aripilor. Galbenul-Atlas are gatul si partea de sus a pieptului galben, aripile gri-albastrui cu dunga mai inchisa, pene galbui la remigele primare si dunga cozii inchisa, culoarea capului este mai deschisa decat culoarea gatului. La porumbeii pestriti, pestritatura alba este de preferabil sa fie asemanatoare pe ambele parti ale corpului. Pasarile care au prea mult alb sau prea putin alb nu sunt considerate pestrite, ci greseala de colorit.

Greseli: un cap mare si gros; orice semn de mot; ochii mari sau rosii; ciocul intunecat; fara „gusa”; aripile netinute pe coada; spatele neacoperit de aripi; pene pe picioare sau degete; la pestriti prea putin alb sau prea putina culoare.

Marime inel: 7 mm

Sursa: Acka

Zburator Ciung de Ploiesti

Originea: s-a format in orasul Ploiesti Romania in al treilea deceniu al sec. XX.

Aptitudini de zbor: zburator de mare inaltime si durata, in stol sau solist.

Caractere de rasa:

Capul: relativ lung, crestetul usor arcuit, fara mot.

Ochii: albi, numai balanii ii au negrii.

Genele late, duble, de culoare alb-galbuie, cu exceptia varietatilor vinete si gutave care le au colorate in gri-deschis.

Ciocul: de lungime mijlocie 12-16 mm indreptat usor in jos, maro la cei rosii, maro deschis la bujori, gri inchis la vineti si gutavi si roz alburiu la balani. Narile scurte, cu suprafata neteda, pudrate cu alb.

Restul standardului il gasiti AICI

Sursa poza:

http://aditurda.sunphoto.ro/ciungi_de_ploiesti/

Zburator Argintiu Romanesc

Originea: rasa veche, selectionata la Bucuresti Romania.
Aptitudini de zbor: zbor de inaltime, rapid in stol.

Caractere de rasa:
Capul: rotunjit, fruntea inalta si bombata, crestetul arcuit putin turtit, ceafa aproape rotunjita, fara mot.
Ochii: albi, cu gene late duble de culoare alb-galbuie.

Ciocul: lungime mijlocie, usor indreptat in jos, maro-deschis. Narile scurte, netede, pudrate cu alb.
Gatul: de lungime mijlocie relativ subtire usor arcuit spre spate, barbia rotunjit scobita.
Pieptul: larg bombat usor ridicat, abdomenul putin arcuit.
Spatele: scurt inclinat usor oblic spre coada.
Aripile: lungi 23-24 cm purtate deasupra, dar mai ales sub coada, putin trenate.
Coada: lata, plata lunga 11-13 cm purtata orizontal, usor ridicata.
Picioarele: de lungime mijlocie, neancaltate.
Penajul: scurt,des,lipit de corp.
Culoare si desen: argintiu deschis, uniform, cu doua dungi rosu intens pe capacele aripilor.
Greseli grave: corp cu structura grosolana, statura inalta, cap mare, cioc lung, ochi galbeni, geana rosie, coada ingusta.
Marimea inelului: 7 mm

Sursa:

Porumbel.net

Zburator Bujor Romanesc

Originea: selectionat la Bucuresti, prin incrucisarea zburatorului ciung rosu de Bucuresti si a zburatorului argintiu romanesc.
Aptitudini de zbor: zbor de inaltime, rapid in stol.

Caractere de rasa:
Capul: rotunjit, cu fruntea inalta si bombata, crestetul arcuit, usor turtit, ceafa aproape rotunjita, fara mot.

Ochii: albi, cu gene late duble de culoare alb-galbuie.
Ciocul: de lungime mijlocie, usor indreptat in jos, culoarea maro-deschis. Narile scurte, cu suprafata neteda, pudrate cu alb.
Gatul: de lungime mijlocie, relativ subtire, usor arcuit spre spate, barbia rotunjit scobita.
Pieptul: larg, bombat, usor indreptat in sus, abdomenul plin, putin arcuit.

Spatele: scurt, inclinat usor oblic spre coada.
Aripile: lungi, purtate deasupra, dar mai ales sub coada.
Coada: lunga, lata, plata purtata orizontal sau usor ridicata.
Penajul: scurt, des, strans lipit de corp.
Culoare si desen: capul si corpul sunt argintiu deschis, gatul rosu, de jur-imprejur, si doua dungi rosii pe aripi.
Greseli grave: corp cu structura grosolana, statura inalta, cap colturos, cioc lung, ochi galbeni, geana rosie, penaj baltat, coada ingusta.
Marimea inelului: 7 mm

Sursa:

Porumbel.net

Porumbel KING

Capul: de marime si largime medii, cu craniul bine rotunjit proportional cu gatul si corpul solid; nu trebuie sa fie ciupit deasupra narilor sau sa aiba un aspect serpuit (alungit).

Ochii: proeminenti, rotunzi si stralucitori, situati la aproximativ trei cincimi (3/5) de la spatele craniului inspre fata. Conturul ochilor este perfect rotund, cu textura fina, nu depaseste 1,6 mm in largime, este vizibil intre ochi si pene, are o tenta de rosu.

Ciocul: scurt, puternic; trebuie tinut intr-o pozitie orizontala.

Narile sunt mici, netede, pudrate, proportionale cu marimea capului.

Gatul: de soliditate sau grosime medie, proportional cu „umerii largi” si cu corpul bine rotunjit; trebuie sa fie purtat vertical.

Pieptul: trebuie sa fie proeminent, larg si bine rotunjit avand un aspect placut intre curburile aripilor; trebuie, in acelasi timp, purtat simetric cu o tinuta ferma, ridicata a pasarii. Partea de jos a pieptului trebuie sa formeze o linie orizontala cu linia sternului. Sternul trebuie sa fie drept si centrat intre picioare si pe cat posibil sa fie in ton cu corpul scurt si rotund, curbandu-se intr-o linie armonioasa si terminandu-se cat de aproape posibil de orificiul anal.

Spatele: scurt si larg dinspre umeri catre coada. Nu trebuie sa se subtieze (ascuta) prea repede, mult inainte de a ajunge inspre coada, dar trebuie sa se curbeze lin inspre partea din spate a gatului si catre coada subtire.

Aripile: sunt tinute lejer pe langa corp si se intind lin catre tartita si coada. Curbura aripilor este acoperita de penele pieptului. Numarul corect al penelor primare (penelor de zbor) este 10.

Coada: scurta, direct proportionala cu corpul scurt. Latimea la varf sa fie de aproximativ doua pene. Ea trebuie sa se formeze pornind de la tartita groasa, larga si sa se ascuta lin catre varf. Sa fie tinuta intr-un unghi deasupra orizontalei asa incat sa incheie curba formata de corp si piept, dar sa nu fie atat de ridicata incat sa determine caderea de pe coada a varfurilor aripilor sau incrucisarea acestora. Numarul corect al penelor primare (ale cozii) este 12.

Picioarele: solide si drepte, asa incat sa confere pasarii o pozitie ridicata, ferma, sa fie bine distantate si pozitionate intr-o linie care sa fie pe aceeaai directie cu curba din partea din spate a gatului. Sa nu aiba pene si sa aiba o culoare cu tenta rosiatica. Degetele sunt drepte, curate si echidistant rasfirate; au o culoare cu tenta rosiatica.

Penele: compacte si netede, dar nu chiar ca si ale unui porumbel voiajor; au putina lejeritate cand porumbelul este tinut in mana. Porumbelul de rasa King trebuie sa aiba un penaj neted chiar si in zona de sub orificiul anal.

Sursa:

http://www.porumbeiking.ro/images/poze/king_maturi/ro155.html

http://www.porumbeiking.ro/images/poze/king_maturi/ro273b.html

http://acka.rdsor.ro/rasaking.html

Porumbel Dragon

Aspecte generale

Denumirea rasei: Dragoon

Originea: ţara sa de origine este Anglia. În 1876 era deja foarte popular în Marea Britanie. La început a fost folosit ca porumbel mesager, ulterior (după 1900) devenind un porumbel pentru expoziţie. Mai recent s-a arătat că rasa ar fi fost cunoscută în Germania încă din 1735 sub numele actual, însă pe parcursul secolului al 19-lea denumirea de „dragon” i-a fost schimbată temporar în aceea de „porumbel mesager”.

Categoria: aparţine grupei porumbeilor carunculaţi. Dimensiuni corporale: G=450-500 gr; Lt=37-39 cm; Lc=25-30 mm; Pt=27-29 cm. Mărimea inelului: 9 mm.

Standard Impresia generală: este un porumbel de talie mijlocie, cu poziţia corpului oblică, nemoţat, neîncălţat, târă cravată, asemănător în principiu cu porumbelul călător.

‘I’inuta: alertă, mândră. Porumbelul poartă capul sus, gâtul încordat, dând impresia (şi datorită poziliei corpului şi a ciocului) că priveşte cerul (de altfel a şi fost poreclit în acest sens :de către germani „Himmelsgucker” iar de către englezi „Sky Looker”).

Capul: puternic, alungit. Fruntea este destul de masivă, alungită, continuând ca direcţie de creştere linia ciocului. Creştetul capului este destul de lat, drept, ceafa mai, puţin dezvoltată. Din profil se observă cum fruntea, creştetul capului şi ceafa descriu o linie curbă destul de largă.

Ochii: mari, proeminenţi. Au culoarea roşie, intensă, la toate varietăţile de culoare, cu excepţia porumbeilor albi care au ochii negri şi a varietăţilor cu penaj galben ale căror ochi sunt roşii-oranj.

Genele: destul de dezvoltate, tari, dantelate, circulare. Nu sunt perfect încheiate, fiind foarte puţin pişcate în partea dinspre ceafă. Nu trebuie să se extindă mai sus de creştetul capului şi nici nu trebuie să se atingă carunculele nazale. La porumbeii adulţi trebuie să se distingă în mod clar 3 inele în parte superioară şi 2 inele în partea inferioară. Genele sunt gri­-cenuşii la culoare sau roşii sângerii, în funcţie de culoarea penajului.

Ciocul: este destul de gros, drept, cu ambele mandibule simetric dezvoltate, fără vârf (bont). Este „purtat” orizontal, alcătuind un unghi obtuz cu linia anterioară a gâtului (privind din profil). Distanţa de la vârful ciocului la mijlocul ochiului, măsurată pe o linie orizontală, trebuie să fie de aproximativ 3 cm iar de la mijlocul ochiului la ceafă de peste 6 cm. Are culoarea asortată culorii penajului (neagră la: negri, albaştri, roşii tigraţi şi la porumbeii „crem”; de culoarea cornului închis la varietăţile argintii şi pestriţi iar la porumbeii albi şi galbeni este alb-roziu).

Carunculele nazale: destul de mari, late şi înalte la extremitatea dinspre frunte, ascuţindu-se simetric spre vârful ciocului. Privite din faţă, de la nivelul capului au forma unui triunghi, cu baza spre frunte. Privite din profil ele umplu unghiu1 dintre cioc şi frunte. Păsările tinere au pe caruncule cute fine, longitudinale, care se unesc imperceptibil către vârful ciocului. La păsările mature acestea sunt mai cutate, însă ele îşi păstrează forma de ansamblu, deci nu se încreţesc ca la porumbeii carieri. Mandibula superioară şi „cotul gurii” trebuie să fie lipsită de orice fel de formaţiune asemănătoare carunculelor. Sunt albe pudrate la culoare.

Gâtul: de lungime şi grosime moderată, purtat întins, drept. Mai gros la bază, se ascute uşor către extremitatea sa superioară.

Corpul: cu pieptul lat, puternic, bine îmbrăcat în muşchi, cu osul sternului drept iar spatele lat în dreptul umer­ilor ascuţindu-se spre coadă. Poziţia corpului este înclinată într­-un unghi de 45 de grade faţă de orizontală.

Aripile: puternice, cu remigele principale late şi scurte. Vârfurile lor se odihnesc pe coadă fără să se întretaie. Încheie­turile aripilor, trebuie să fie groase, musculoase rămânând neacoperite de penajul ce acoperă pieptul porumbelului.

Coada: îngustă, oarecum scurtă în raport cu mărimea corpului, strâns purtată. Continuă linia înclinată a spatelui, fără să atingă solul.

Picioarele: scurte, prinse din parte din spate a trunchiului, neîncălţate, cu coapsele puternice, musculoase.

Penajul: des, bine dezvoltat, strâns lipit de corp, strălucitor.

Culori: se întâlnesc varietăţi unicolore, pestriţe, tigrate, bălţate, etc.

Defecte grave: ţinută orizontală, cap scurt, caruncule nedezvoltate sau exagerat de încreţite, cioc ascuţit, gât subţire, corp firav, aripi trenate, coadă strâmbă.

Sursa text si poze dopi.ro

Roller de Cluj

Originea: rasa s-a format in zona orasului Cluj ? fiind selectionat din Rollerul Oriental incǎltat, dupǎ gustul si vederile crescǎtorilor locali.

Aptitudini de zbor: la formarea rasei aveau aptitudini de buni zburǎtori, in prezent se cresc doar pentru caracterele de exterior.

Sursa: Pigeons Romania

Caractere de rasa:

Capul: privit din profil este oval, cu fruntea de preferintǎ cat mai micǎ, nemotat.

Ochii: mari, deschisi la culoare, inconjurati de gene duble, fine de culoare alb-galbuie.

Ciocul: puternic, gros la bazǎ, varful usor curbat, 18-20 mm, avand culoare deschisǎ pentru unicolori, pentru tǎrcati se admite muscǎ (micǎ). Nǎrile sunt mici, netede pudrate cu alb.

Gatul: de lungime medie, barbia usor scobita.

Pieptul: bombat, lat (privit din fatǎ acoperǎ corpul).

Spatele: scurt, lat in umeri, trece descendent in linia cozii.

Aripile: lungi 20-24 cm, puternice, obligatoriu trenate ating solul, privite din spate, nu au voie sǎ se incruciseze.

Coada: lunga 10-12 cm, purtatǎ ridicat, formand un unghi cuprins intre 600-900 cu solul. Contine 14-20 rectrice, late, usor franjurate panǎ la 2 cm de la varful penelor. Rectricele sunt aranjate in acelasi plan, formand o coadǎ tip ?spaclu?. Coada trebuie sǎ fie mai latǎ cu 2-3 pene decat pieptul.

Picioarele: scurte, ghearele de culoarea cornului, incaltǎtura la nivelul unghiilor cu sau fǎrǎ secerǎ, cu sau fǎrǎ pinteni.

Sursa foto: Pigeons Romania

Penajul: elastic, lins, strans lipit de corp.

Culoare si desen: unicolori, dungati, ciocǎniti, pestriti in douǎ sau mai multe culori (almond). Exemplarele pestrite trebuie sa fie bobate simetric pe tot cColumbofil › Add New Post — WordPressorpul.

Greseli grave: corp de structura grosolana, cap turtit, colturos, cioc scurt de culoare prea inchisǎ, ochi de culori diferite, coada ingusta, coadǎ de randunicǎ, pene bifurcate sau rǎsucite in coadǎ, unghi necorespunzǎtor, picioare lungi, culoare matǎ fǎrǎ luciu.

Marimea inelului: 9 mm

Sursa text: Pigeons Romania