Mai – înţărcarea puilor

În această perioadă trebuie să li se ofere un supliment de hrană. Ei vor căuta, curioşi, în hrănitoare şi vor ciuguli grăunţele. Când se formează aripile înferioare a sosit timpul înţărcării puilor. Puii cu un colorit deficitar vor fi înlăturaţi (eliminaţi).

Restul puilor vor fi mutaţi în adapostul special destinat păsărilor tinere unde se vor obişnui să trăiască independent de părinţi.

O data cu sosirea primăverii şi o dată cu încălzirea vremii, porumbeii devin din ce in ce mai tonici, chiar dacă zburdalnici. Bătăile între porumbei sunt frecvente. Porumbeilor le place zborul în libertate, în aer liber se observă bucuria vieţii. Ţinuta de zbor, cum ar fi durata zborului, înălţimea zborului, frecvenţa zborurilor şi acrobatica diferă de la rasă la rasă.

În aceste zile apar primele pene mari ale aripilor. Adăpostul trebuie curăţat zilnic.

Puii cei mai mari ca vârstă încep să descrie cercuri largi în zborul lor. Este timpul ca aceşti porumbei foarte tineri să fie formaţi. Dacă sunt eliberaţi fără să fie hrăniţi, ei se vor obişnui să revină negreşit, după zbor, la adăpost (porumbar). Cine nu revine trebuie să sară peste o masă. Şi tinerele păsări încep să năpârlească. La unele rase, năpârlitul aduce schimbarea culorii penajului. Dacă această schimbare este nefastă, acele păsări nu mai merita să mai fie crescute.

Aprilie – luna creşterii puilor

Dacănu s-au procurat încă inele, acestea trebuie procurate, numerele lor contolate şi lista puilor pregătită.

Aprilie este luna apariţiei primilor pui (daca se face împerecherea în luna martie). De jur împrejur, în adăpost, sunt împrăştiate coji de ouă. Ouăle clocite din care eclozează puii sunt înlăturate.

Dacă două perechi au câte un pui, asemănător, se aşteaptă să fie marcaţi şi apoi ambii pui sunt puşi la o singură pereche (depinde de fiecare, dacă perechea respectivă creşte bine puii). Cealalta pereche poate să treacă la urmatoarea serie de pui.

După marcare, fiecare pasăre va purta propriul său număr pe lista. Astfel vor putea fi evitate confuziile.

Podele tari ale adăpostului (hurubăriei) vor fi acoperite cu hârtie şi, de indată ce excrementele puilor cad pe ele, foliile vor fi schimbate zilnic. Excrementele trebuie să fie tari. Cele moi dovedesc prezenţa paraziţilor intestinali. Doar prin analiza coprologică se va şti despre ce paraziţi este vorba. Împotriva tuturor infecţiilor există medicamente eficiente.

În cea de-a doua jumătate a lunii, păsările adulte îşi încep zborurile libere. În nici un caz, porumbeii care au cuibărit pe acoperiş nu vor fi alungaţi. Bucuria zborului sporeşte de la zi la zi. Dacă această periodă este pierdut un porumbel adult, puii vor fi crescuţi de celălalt părinte. O dată cu creşterea temperaturilor, creşte şi plăcerea păsărilor de a se scălda. Baia săptămânală a păsărilor trebuie respectată. Le place să stea pe acoperiş pentru a-şi usca penele, astfel insectele care trăiesc în penajul lor, nu se mai pot dezvolta.

La sfârşitul lunii creşte consumul de hrană şi defecaţia deorece puii intră în faza principală a creşterii lor.